E o lungă poveste despre psihoterapie și cum a apărut ea. Și nu una luminoasă. Când Sigmund Freud, un tânăr medic care voia să vindece bolile psihice, interogând pacientele cu nevroză, a descoperit de fapt urmele traumelor unor abuzuri sexuale suferite în copilărie. Numai că atunci când și-a prezentat rezultatele, colegii lui s-au revoltat, susținând că abuzul sexual (de fapt incestul) nu are cum să fie atât de comun, că foarte probabil pacientele lui fabulează. Bărbații respectabili, pe care se sprijină societatea, nu aveau cum să fie în halul ăsta. Femeile oricum nu sunt serioase....Sfaturile respective l-au calmat pe Freud, iar restul, inclusiv succesul lui, e istorie.
Deci psihanaliza lui Freud a început cu un fel de victim blaming, mai degrabă dispreț și lipsă de încredere fată de victime, cum se întâmplă și acum cu victimele violurilor și ale incesturilor, pe care nu le crede nimeni. Atunci li s-a spus în mod științific, că fabulează. că ele îîn realittate și doresc ceea ce pretind că li s-a întâmplat.
Privită din alt punct de vedere, psihoterapia e o afacere apărută în umbra preoților într-o societate seculară. În societățile creștine, ei îndeplineau cumva rolul de psihoterapeut, în primul rând prin spovedanie, dar la o fracțiune din prețul terapiei. Că preoții, într-o societate patriarhală, nu prea erau prietenii femeilor, sfătuindu-le ”să își poarte crucea”, asta e altă discuție. Dar cu alte cuvinte, psihoterapia, când nu e feministă, și asta se întâmplă rar, face același lucru. Dar nimic altceva bun. Spre deosebire de preoți. De ce? Pentru că preoții puteau schimba ceva. Preoții erau de obicei parohi în comunitatea respectivă, cunoșteau oamenii, puteau negocia cu ei. Dacă ne aducem aminte, în ”Aferim” boieroaica adulteră trimite o depesă preotului, în care își reclamă soțul. Probabil voia un divorț, posibil în zona asta. Deci preotul, oricât de patriarhal ar fi fost, putea influența cumva faptele. Avea un rol activ. Pe câtă vreme psihologul ce poate influența? Psihoterapia e încă mai departe de cauză și efect decât religia, în cazul ăsta decât preotul. Probleme emoționale ale oamenilor vin din exterior, cel mult reacția față de ele poate fi prea puternică. Dar atât! Ele există! Nu îți aplică vrăji terapeutul și ai scăpat. Nu! Doar 1ți face banii să dispară.
O ilustrare foarte bună a acestui fapt vine de ieri, de la Radio Guerrilla, de dimineata. E un concurs legat de burn out, care oferă niște suplimente alimentare ca premiu. Dar nu despre eficiența lor e vorba aici, ci despre altceva. Adică despre.... ineficiența psihoterapeutului. A sunat o femeie numită Rafaela, mama a unui copil, actriță care renunțase la carieră. Era terminată, vorbea despre faptul că se simte despărțită de ea însăși și de viața ei. Nimeni nu îi spusese ce e maternitatea. E normal, e patriarhat, femeile trebuie să fie obligate să nască, asta e ideea. Că lumea e cum e, lipsită de empatie, știam. Că psihoterapeutul nici măcar nu te înlege, nici măcar empatie nu-ți oferă, asta știam. Dar acum putea să vadă toată lumea.
Dobrovolschi, prezentator la radio Guerrilla, este și psihoterapeut. Și îl cred. E suficient de superficial și de arogant ca să facă meseria asta. Dar s-a dovedit și îngrozitor de lipsit de empatie, și pe față. Un alt prezentator, Matei Oprina, care nu e psihoterapeut, a arătat mult mai multă înțelegere pentru tragedia acelei femei. Că asta e, o tragedie! Dobrovolschi îi dădea sfaturi care s-ar înscrie foarte bine în ideea ”poartă-ți crucea!”, cu gargară gen meditație etc. Bănuiesc că asta face și la cabinet. Ca să nu mai vorbim de cât de misogin poate fi. Ca feministă, recunosc că mi-au scris femei traumatizate de misoginismul unor terapeute. Ce să te aștepți și de la un bărbat misogin?
Dar nu desrpe el era vorba, ci despre frauda numită psihoterapie. Mai ales femeile ar trebui să fie conștiente de asta, dar tocmai ele îi cad victime.
Rafaela avea nevoie să se întoarcă la actorie, Rafaela avea nevoie de un rol, de un text, de un canal youtube. Sau de o nouă carieră. Sau pur și simplu să vorbească altor femei despre ce e maternitatea și despre conspirația tăcerii care o înconjoară.
Nu sunt psiholog si nici psihoterapeut, dar textul tau pare bun de studiat. Se simte nevroza si ura, regret sa ti-o spun.Ca femeie si pacient pot sa iti spun ca psihoterapia nu este o frauda. Sunt oameni, ca mine si poate ca tine care sunt capabili de interiorizare si constientizare. Sunt oameni care nu stiu sa vorbeasca despre traumele lor. De aceeea e bine atunci cand simti sa vorbesti cu un om care iti poate ghida gandurile pentru a incerca sa ajunga la ceva ce poate tii in secret chiar si fata de propria ta fiinta constienta. Partea legata de empatie e mai complexa. Psihoterapeutul nu vine sa iti zica vai saraca de tine prin ce treci, o vai. INSA in prima mea sedinta cu psihoterapeutul meu acesta mi-a spus sa fiu prietena cu mine pentru ca fara sa vreau printr-un discurs interior negativ eu imi faceam rau. Psihoterapeutul te conduce la constientizare, asta e jobul lui de fapt. Daca nu il ajuti sa ajunga la tine nu o sa stie singur ca nu are o harta a sufletului si gandului tau la purtator si spre deosebire de tine psihoterapeutul nu generalizeaza. Desi in sedintele mele psihoterapeutul imi spune ca furia e buna, ca poate fi un motor pentru schimbare, eu iti doresc tie calm si blandete cu tine si cu lumea.
RăspundețiȘtergereE liber oricine sa studieze ceea ce fac eu. Nu ma supar. Ca se simte nevroza si frustrarea, ma bucur. Asta voiam. Cum sa nu fiu nevrozata in lumea asta? Ca fmeinista radicala care vede minunea patriarhala, o simte, o constientizeaza, zi de zi. Si frustrarea, avand in vedere cum fac unii bani invatand femeile sa fie supuse, fara sa le dea solutii. Ar fi aiurea sea nu se vada, inseamna ca nu as reusi sa transmit mesajul. Ma bucur ca psihoterapia ta te ajuta. Dar eu iti propun un experiment, tu pe mine si eu pe tine! Tu imi spui mie problemele tale, eu incerc sa-ti ofer solutii, feministe, solutii reale. Iti ofer si empatie. Sa vedem, ce te ajuta mai mult, psihoterapia sau ce iti ofer eu? Pentru ca e un experiment, e gratis. Sunt sigura ca problemele tale sunt reale. SUnt sigura ca ai nemultumiri reale. Ca femeie in patriarhat, daca esti femeie in realitate, sigur ai probleme. Mai ales daca nu le constientizezi, adica nu esti feminista. Daca le constientizezi, esti nevrozata, ca mine. Deci...o facem? Trebuie facut un formular care sa arate gradul de multumire. Poti sa imi scrii in particular, fara detalii care sa duca la identificare, macar din ce zona sunt problemele tale, absolut reale.
RăspundețiȘtergere