vineri, 3 noiembrie 2017

La impartirea stanga-dreapta a orientarilor ideologice, personale sau ca atare, se face adesea referire in discutii, in mass-media. Cineva e de stanga sau de dreapta. Marxismul e considerat de extrema stanga, economic, social etc. Ideea de stanga si dreapta vine de la asezarea unor rivali politici in cadrul Adunarii Nationale in timpul revolutiei franceze, in 1789, la stanga sau dreapta. Are o valoare strict istorica. Ar putea fi impartite ideologiile dupa alte criterii, mai obiective, fara sa tina seama doar de un anumit eveniment istoric? Suna a transformare in stiinta a politologiei, stiintelor sociale, exact ceea ce voia sa faca Marx. Suna, cum se zice, foarte periculos. Cu mult inainte de transformarea biologiei in stiinta, odata cu teoria evolutiei, si cu si mai mult inainte de ideea unificarii tuturor interactiunilor in fizica, Marx a vrut sa unifice cunostintele despre societatile umane.
Dar Marx a gresit rau, cum se stie. De ce? Marx a vrut sa transforme istoria in stiinta, sa descopere legi obiective in dezvoltarea societatii omenesti, pornind de la economie, de la productie. Engels a dus cumva ideea mai departe, incercand sa arate ca predictiile lui Marx asupra istoriei s-au verificat deja. Numai ca el insusi marturiseste in scrisori ca nu citise toate cartile pe care le citeaza in "Originea familiei, a proprietatii private si a statului" cand a scris cartea, in mare graba.
A stabili legi ale societatii umane e cel mai curajos sau inconstient demers posibil. Pentru ca sunt atatea date, iar a vedea regularitati in ele, e nevoie de enorm de multe date si mai ales, de o inspiratie de titan. Da, cand nu ai un priten la biroul de patente, ca Edison, inspiratia e cea importanta, transpiratia, oricat de multa, e bonus. Totusi, pentru ca marxismul a fost atat de la moda, a fost ideologia (religia) oficiala a peste un miliard de oameni de pe aproape toate continentele, s-au scris multe despre marxism si despre problemele lui. Criticile mari sunt oarecum cunoscute. Ce nu e cunoscuta e tocmai dezvoltarea societatii. Adica stim foarte putina istorie, etnologie, ceea ce ne-ar putea ajuta in intelegerea societatii, in schimbarile care au aparut.
Nu stim ce a fost inainte de societatile de vanatori-culegatori, ele insele foarte variate ca structura sociala, dar mai mult sau mai putin egalitare. Dar ce a fost inainte, considerandu-se ca societatile de vanatori-culegatori au aparut oarecum in acelasi timp cu cele de agricultori, acum aproximativ 10000 ani, nu stim. Apoi istoria e plina de mari gauri, fara a lua in considerare cat de putin stim de societatile de vanatori-culegatori. Si nu doar ca istoria e plina de gauri, dar datele pe care le avem despre acele perioade, numai arheologice, sugereaza ca lumea arata cu totul altfel atunci. Social.
Se pare ca a fost o perioada acum vreo 8000 ani, in care aparusera mai multe "orase" gen Catal Huyuk, descoperit in Anatolya, Turcia de azi, datand din acea perioada. Aceste asezari umane cu structura urbana erau foarte populate, aproape ca orasele de azi, dar se pare ca asemananrile se opresc aici, ele erau foarte egalitare, cel mai posibil matriarhale (matrilineare).  Ceva se intampla si ele dispar, in locul lor aparand mici asezari (sate), apoi orasele din cartile de istorie cu structura ierarhica, cu inegalitati intre locuitori. De atunci lumea e cum o stim, cel putin in partea asta de lume. 
Cand e vorba de evolutia societatii omenesti, Marx e clar: creste productia, unii iau surplus, se imbogatesc, ii oprima pe ceilalti. Asa, prin surplus, apare statul, si o clasa isi intareste puterea si dominatia asupra alteia, pe care o pune mai mult sau mai putin la treaba. Restul il stim. Mai mult, toate oranduirile sociale trebuie sa derive una din alta ca o evolutie fireasca, legic determinata. Numai ca societatile asiatice si statele din America precolumbiana contrazic aceasta idee. Acolo statele apar cand gintile inca exista, acestea supunandu-se fara probleme statelor. In America precolumbiana, societatile totalitare sunt mai degraba de tip feudal decat sclavagist, aparand pe locul unor societati de vanatori-culegatori. State s-au format si in perioada recenta, si stim de ce e nevoie in cazul lor: productie de alimente. Fara ea nu se poate, fie ca e agricultura sau chiar piscicultura, cum descrie Jared Diamond in "Guns, germs and steel". 
Numai ca in cazul acestor societati, unele in America moderna (formate din indigeni), altele in alte zone din lumea noua, ideea de stat exista, imitatia era oarecum simpla. Productia de alimente, constanta si sigura, e esentiala, astfel cum hranim multi oameni care stau la un loc? Si de ce ar face-o? Dar cum se ajunge la surplusul lui Marx? Partea proasta e ca societatile care acum practica agricultura primitiva, in zone izolate, NU fac surplus. Atunci ce motiv am avea sa credeam ca altii au facut? Au facut pentru ca au fost obligati. De cine? NU cumva de straini? De navalitori? Faptul ca strainii sunt clasa dominanta, care a cucerit un anumit teritoriu, pe care il exploateaza, e ceva banal in istorie. Am vorbit adesea de patriarhat, de ce inseamna el. Regula in Europa feudala e ca strainii au intemeiat statele feudale, nu autohtonii. O societate matrilineara foarte bine studiata, Monsun, transmite pe linie feminina rangul si averea in cadrul plebei, nu al elitelor. De ce? NU cumva erau straini, cu alte obiceiuri? De stranietatea numelor, dar si antropologica, a elitelor se vorbeste din Antichitate (vezi hititii), iar in Europa zilelor noastre e ceva bine-cunoscut. Cine stie ce inseamna Mircea sau Bogdan?
Pe de alta parte, tot din Antichitate se stie ca nu productia e sursa cea mai tare a imbogatirii, ci razboiul. Sau comertul, care inseamna tot razboi sau amenintarea cu el. Cine controla rute comerciale importante avea putere. Si bani. Atena isi crease un imperiu maritim. Deci sabia era mai importanta decat productia. Atunci si acum, cand totul e produs in China. Si productia creste cand exista protectie. Violenta a fost deci principalul mijloc de productie, cu care eventual puteai sa-i tai cuiva accesul la resurse. Prin violenta a aparut sclavia, un mijloc de productie important. De ce apare in conditiile astea violenta si ierarhia stricta, de ce societatile nu mai sunt egalitare, e simplu. E vorba de oameni, probabil bande de barbati tineri, saraci, care jefuiau si care, pentru a fi eficienti, aveau lideri si erau disciplinati. Pun mana pe societati carora le impun reguli. Intr-o lume in care bandele acestea se generalizeaza, oamenii traiesc in teroare, accepta lideri. Fara indoiala, niste schimbari climatice, care au taiat accesul la resurse unor populatii, ar fi fost la originea formarii acestor bande. Istoria mai recente sugereaza ca asa a fost.Sa ne gandim la marile migratii care au dus la caderea Imperiului Roman si la Evul mediu.  Violenta asupra altor comunitati umane se explica simplu: e mai usor sa ucizi si sa jefui oameni pe care nu-i cunosti, eventual diferiti cultural si antropologic. 
Din toate astea rezulta ca nu neaparat productia, ci accesul la resurse, eventual prin violenta, era ceea ce facea istoria. Atena Antica era dependenta de graul din Crimea intr-o Grecie 85% munte, in care drumurile terestre erau pentru eroi.
Gradul de libertate economica si politica individuala e un parametru ce ar putea descrie, dar arata si cum evolueaza o societate. Cat de dependent economic si social e un om de societate e foarte important. In democratiile antice, existenta sclavilor si a coloniilor facea ca unii oameni sa fie suficient de independenti incat sa gandeasca cu capul lor, sa poate face politica, adica sa fie cetateni. Anticii stiau ca nu faci politica pe bune daca esti dependent, nu poti face politica daca esti sclav. Numai in anumite conditii oamenii dezvolta cu adevarat o constiinta. Un om poate avea libertate economica, acces la resurse, la obtinerea lor, dar nu libertate politica. Asa era multi liberti in Atena antica, unele curtezane. 
Marx a trait in secunda istorica in care productia conta prin ea insasi. Mai mult decat altceva. Cand oamenii intelesesera ca se pot dezvolta daca produc mai mult si mai bine si vand in cat mai multe exemplare. Comertul era din ce in ce mai liber, apareau din ce in ce mai multe rute comerciale. Dar nu fusese intotdeauna asa. Si chiar in timpul lui Marx, coloniile moderne existau. Atunci exista libertatea economica, iar banii, capitalul, erau mai importanti decat orice. Poate prea multa, adica nereglementata prin legi, iar unii profitau de ea, pauperizandu-i si exploatandu-i pe altii fara mila. Dar acest lucru se intampla din Antichitate. Erau fost sclavi extrem de bogati in Atena care faceau exact acest lucru in urma cu peste 2000 ani. Era cumva capitalism atunci? Iar exploatarea din Evul mediu era crunta, desi economia era inchisa, aprope naturala. Evul mediu, feudalismul european ar fi aparut pentru ca toata administratia, toate organizarea care facea posibila o economie cu schimburi la distanta, a cazut. Atunci accesul la resurse a devenit exploatarea unui teritoriu, feuda, unde, cine ajungea sa fie stapan prin violenta, facea ce voia. Dar si in Evul mediu, cine apara drumurile era bogat. Sa ne amintim de Cavalerii templieri. Dar banii nu i-au ajutat cand a fost problema rugului tocmai din cauza averii. Fara drepturi politice, fara protectia personala si garantarea proprietatii, nu se poate vorbi nici de libertate economica. 
Pe scurt, Marx ar fi trebuit poata sa spuna ca accesul la resurse e ceea ce dicteaza evolutia societatii. In cazul vanatorilor-culegatorilor, totul e in natura. Cum se zice, oamenii nu au mare lucru de impartit, dar oricum, ce au, cam impart. Se cunosc toti, iar violenta daca apare, si apare, nu e foarte extinsa. Razboaiele, conflictele exista, dar sunt departe de ceea ce stim noi. Omul e intr-adevar liber, depinde de comunitate, economic si social, dar societatea nu-l poate constrange prea mult. Poate cel mult sa-l izoleze, goneasca. Egalitatea relativa e de la sine inteleasa in aceste conditii, cand nu exista constrangeri economice.
Ceea ce creaza dependenta sociala e societatea gentilica. Proprietatea e comuna asupra pamantului, de exemplu. Dar tocmai pentru ca individul nu mai are autonomia economica de a culege sau vana singur/a, depinde de comunitate, de familie, NU trebuie sa fie proprietate privata, de fapt tocmai asta e un impediment. Omul apartine familiei, care ajunge sa-l negocieze pentru resurse (femeile in patriarhat). Nu e de mirare ca aceste societati, in culturile asiatice, au fost usor de inglobat statelor. Ierarhia deja exista, o mare parte din autonomie disparuse. Era simplu sa accepte si alti stapani.
Ginti si triburi au fost si in Europa, dar in Atena acele legaturi tribale au fost distruse prin legi "draconice", chiar de catre Dracon, inainte de Pericle. Chiar daca era autonomia economica data de participarea la jaf, aceasta exista. Sabia, nu plugul sau sapa, era simbolul omului liber, chiar daca toate sau parte din ele coexistau. Chiar daca aceasta autonomie economica si politica era pentru putini, pentru o minoritate din societatea ateniana, de exemplu, arata la ce se ajunge. Progresul unei societati e determinat de acei oameni care au acces la libertate economica si politica.
Parametrii care au variat in istorie in cadrul unei societati au fost dependenta economica si sociala (politica si juridica) fata de alti membri ai societatii (grupuri sau societate ca atare). Cat de liber e individul economic si social. Desi in democratiile antice, foarte putini oameni erau liberi, macar conceptul de libertate exista, chiar daca era garantat prin violenta. In aceste conditii, comunismul iese mai prost decat societatile antice si chiar feudale. In comunism omul nu avea agentie economica. Adica nu putea sa produca autonom, nu putea avea initiative economice, nu avea acces la ceea ce producea. Despre drepturile politice nu mai e nevoie sa vorbim. Comunismul a fost un fel de intoarcere la feudalism. O clasa dominanta, cu aura divina (revolutionara) stapanea toti cetatenii care nu aveau niciun drept, erau si legati de glie in diferite feluri. Economia era aproape inchisa, statele socialiste erau organizate economic ca niste gospodarii (oicos). Comunismul a fost un fel de restauratie feudala. In niciun caz, urmatoarea etapa de dezvoltare a societatii. Nu e de mirare ca a aparut, contrar predictiilor lui Marx, in Rusia, nu in Anglia, adica intr-o tara neliberala, in care capitalismul era slab dezvoltat. Comunismul nu era ceva nou in istorie, au existat comunitati mici despre care s-a spus ca erau comuniste, ca esenienii sau chiar calugarii din manastirile crestine. Acelea ar fi mai degraba tribale sau gentilice. Nimic nou sub soare! Si nimic placut! E distractiv cum li se reproseaza feministelor dorinta de intoarcere la matriarhat. Adica la o societate gentilica? Nu, multumim.
Lumea nu arata deloc cum a prevazut-o Marx. Pana cum trebuia ca lupta de clasa sa se ascuta, ca oamenii sa fie din ce in ce mai saraci, putini patroni din ce in ce mai bogati. Dar n-a vazut ceva ce se vedea cu ochiul liber atunci: revolutia industriala, tehnologica. Aceasta producea sclavi cuminti, ascultatori, care nu fugeau, Din ce in ce mai productivi si mai specializati: masinile. Care au facut viata oamenilor mai usoara.
In concluzie, daca reducem stanga la principiul liberte, fraternite, egalite, toate sunt doar cuvinte daca nu e agentie economica, adica nu ai dreptul sa produci si ceea ce produci e garantat, daca nu ai acces la ceea ce produci. Si daca nu ai acces la decizii in societate. Violenta te poate opri de la ambele, cum s-a intamplat in istorie. Parametrii istorici ar fi accesul la resurse si violenta in societate. Al doilea deriva din primul. Egalitatea e doar iluzie a saraciei daca oamenii nu au libertate economica. Iar fraternitatea, sororitatea e pentru oameni liberi. 

Despre mine

Am absolvit o facultate tehnica, am ceva experienta in mass media.

Tags

patriarhat feminism Andrea Dworkin Freud comunism feminism radical patriahat Ayaan Hirsi Ali Ilinca Bernea Mary Wollstonecraft sclavie Africa Alexis de Tocqueville Epopeea lui Ghilgamesh Marx Mihaela Miroiu Romania Rusia matriarhat 7000 ani Betty Friedan Biblia China Cordelia Fine Elisabeth Badinter Franta Harriet Taylor India Iran Jared Diamond John Stuart Mill Rosalind Miles avort femei patriarhale heterosexualitate prostitutie sexism 7000 years Arabia Saudita Atena Balzac Dworkin Elena Udrea Engels Europa Grecia Hitler Japonia Lenin Leo Frebonius Miroiu Oriana Fallaci Simone de Beauvoir Stalin discriminarea femeilor fericire legalizarea prostitutiei misoginism radio Guerrilla revolutie sexualitate 8 martie ALice Nastase AUR Afghanistan Ann Fausto-Sterling Ansari Aung San Suu Kyi Ayan Hirsi Ali Belgrad Bete Davis Bourdieu Casandra Corinne Hoffmann Dan Alexe Dawkins Dobrovolschi Egipt Elena Ceausescu Eva Frans de Waal Georges Sand Hillary Clinton Holly Hunter Imperiul Otoman Intercourse Isaac Asimov Islam Israel Jenny Nordberg Kadare Legende Androgine Libia Mad Men Madonna Maria Cernat Martha Bibescu Martin Luther King Mesopotamia Moartea Neagra Mustafa Kemal Nietzsche Ninon de L'Enclois Noam Chomsky Occident Pakistan Panait Istrati Pearl Buck Polonia Putin Rafila Robert Flaceliere Sfantul Valentin Sofia Nadejde Sorin Lavric Spinoza The femine mystique Tim Robbins Traian Ucraina Valahia Valerie Solanas Virginia Woolf Woman Hating Wuthering Heights Zorba Grecul antropologie clitoris colonialism corvoada heterosexuala democratie eurocentrism femei femei de dreapta feudalism gen gene imbatranire lesbianism menopauza mutilare genitala neoliberalism ortodoxie politica rasism relatii reviste pentru femei roluri de gen romani science fiction sclavagism sindromul Stockholm societati matriliniare sociobiologia sociobiologie toader Paleologu trans transexualitate viol virginitate #metoo . fluiditate de gen 50 shades of Grey AUR; Diana Ivanov-Sosoaca Adina Mocanu Adrian Popovici Adrien Brody Afganistan Agamemnon Ahile Ahmet Hamdi Tanpinar Aietes Aimee Cesare Alain Delon Alan Clement Albert Einstein Alberto Moravia Alegeri prezidentiale Alexandra Kolontai. Balzac Alexandra Paftală Alexandre Dumas Alexandre Lacassagne Alexandre Yersin Alexandru Stermin Alice Coffin Alice Schwartzer Alice Schwarzer Amazon Amelia Țigănuș America De Sud America de Nord Amita Bose Amos Oz Ana Ipatescu Anamaria Prodan Anatolia Andrei Serban Angelina Jolie Annette Benning Anwal El-Saawadi Anwar El-Sadat Arbanasi Ariadna Arsenie Boca Ashley Judd Assad AudreyTautou Augustus Aura Christi Aurea Foundation Aurora Aurora Liiceanu Aurore Dupin Austin Powers Badea Basarabia Basescu Becali Belgia Berlin Bernadin de Saint-Pierre; Mauritius Betty Mahmoody Beyonce Blestemul de a fi femeie Brad Pitt Braila Brave New World Brazilia Braătescu-Voinești Brian Warner Bruno Reidal Burma Byron Băsescu C.s Lewis CNA CNBC CT Popescu Cairo Caitlyn Jenner Cannes Capcana sexelor Capturing Mary Caragiale Carla Maria Teaha Catavencu Catherine Zeta-Jones Cato Caverne de otel Cenorhaditis Cezar Charlotte Ayanna Charlotte Bronte Charlotte Perkins Gilman Chirista Wolf Christa Wolf Christopher Lambert Cipolla Cipru Circe Cisiordania Ciutacu Clitemnestra Clive Owen. Iris Murdoch Cluj Coltescu Columbia Comedia Umana Constantin Dobrogeanu-Gherea Constantin al X-lea Duca Constantinopol Contemporanul Coran Creierul masculin Cromwell Cătălin Striblea D. W. Winnicott DSK Dali Dama cu camelii Dana Budeanu Daniel Defoe Daniela Crudu Darwin Dedal Delia Democratia in America Denisa Comanescu Desmond Morris Devalmasia Valaha Diana Diana Ivanovici Diana Russell Dick Dawkins Die weisse Massai Dimitri Doré Dimitrov Dobro Donald Trump. Hillary Clinton Donna Haraway Dr. Quinn Dracon Dresda Dune Ecaterina Teodoroiu Ecaterina cea Mare Edward Wilson Elena Lupescu Emile Zola Emily Bronte Eminescu Enea Erdogan Erica Moldovan Erich Fromm Erila Isac Ethan Hawke Evan Rachel Wood Evelyn Fox Keller Fabio Geda Fantasemele sexuale ale femeilor Faust Federico Fellini Feminine Mistique Fetele ascunse din Kabul Finlanda Flash dance Flora Tristan Franco Frank Herbet Frankenstein François Mauriac Franța Frumaosa si bestia Gabriel Garcia Marquez Gabriela Firea Gabrielle Chanel Gala Gallad Gaslight Gaza Gellhorn Gelu Ciobotaru Geoana George Orwell George Sand Gervaise Ghilgamesh Giambaptista Vico Gigi Ghinea Gilda Gillian Flynn Giulieta Masina Glen Close Gloria Grahame Gloria Steinam Goethe Gone girl Gosem Grigore Cartianul Grupul feminist radical Guardians of Time Guillaume Hadrian Hallmark Hamurabi Hanul lui Manuc Harald Eia Hariclea Darclee Harper Lee Harry Poter Hatsepsut Hawaii Hecate Hector Heide Gottner-Abendroth Hellios Hemingway Herder Hermes Hiroshima Hortensia Papdat-Bengescu Hugh Hefner Hurem ISIS Ideea Europeana Ierusalim Iliada Ille De France Imperiul Roman Imperiul Țarist Indonezia Indragostita de un Masai Intoarcerea la Laguna Albastra Ion Ion Luca Caragiale Ion Nadejde Irak Iris Murdoch Irlanda Isak Denisen Islamic or Christian feminism Islanda Istanbul Iugoslavia JK Rowling Jamie Bell Jenney Nordberg Jennifer Aniston Jennifer Fox Jennifer Lopez Jenny Marx Jill și Jeffrey Erikson Jonathan Leaf Jordan Peterson Joseph Sobran Judith Butler Jullianne Moore Kalevala Kate Middleton Kate Miett Kenia Keren Blixen Khalida Messaaoudi-Toumi Kinsley Kirghistan Kosovo LGBT Lacan Lamartine Larry Flynt Lars von Trier Lavric Leonor Fini Lev Tolstoy Liban Liberace Liviu Mihaiu Liviu Rebreanu Lorenz Los Angeles Louann Brizendine Luce Irigaray Lucretiu Luke Perry Macarena Madalina Manole Madeline Miller Makarenko Manifestul Partidului Comunist Mara Lucaci Maracineanu Marc Ferro Margaret Atwood Margaret Mead Margineanu Mariana Dumitrache) Marie de Gourany Marilyn Monroe Marin Preda Marry Steenburgen Mary Shelley Marylin Manson Maserati Mateiu Caragiale Matt Damon Maureen Freely Mazare McCarthy Medea Meet the Natives Merckel Meryl Streep Michael Douglas Michael Eric Dyson Michelle Goldberg Mihai Make Ionescu Mihalea Drăgan Mihalea Miroiu Mileva Maric Mircea Badea Mircea Marian Mirel Palada Miss Petarda Miss Platnum Mohammed Moldova Moll King Mombasa Montaigne Mormoni Mosuo NIKK Nagasaki Nairobi Nancy Friday. Napoleon Nasser Nasser. Fratii Musulmani Natalia Onofrei New York New York TImes Nic Nicolae Ceausescu Nicolae Iorga Nicole Kidman Nicusor Dan Nimfomana Nixon Noomi Rapace Norbert Elias Normal Life Noua Dreapta Numele trandafirului Oana Băluță Obama Octav Bancila Odiseea Odiseu Olimpia Orban Oscar Ovidium Balzac Pahlavi Palestina Pamant Pamfil Seicaru Papa Parinoush Saniee Paris Pasifae Pasteru Paul Ipate Paul si Virginia Paulo Coelho Pauza Peal Buck Pekka-Eric Auvinen Penelopa Percile Pericle Pericle. Perse Peter Turner Phryne Phylis Schlafly Picasso. Pierre Bourdieu Plautus Plutarh Polixena Popper Poul Anderson Praxiteles Pretty Woman Priam Prigoana Primul Razboi Mondial Prometeu Promisiunea Qatar Qom R.I. Moore Raluca Turcan Ramita Narvai Raymond Chandler Razboiul impotriva tacerii Razvan Oprea Remus Cernea Republica Islamica Iran. Revolutia Franceza Revolutie industriala Reza Pahlavi Robert Redford Roberta Anastase Roberto Angela Robinson Crusoe Roe vs Wade Roger Scruton Rolls Roma Romain Rolland Romania Culturala Romania Mare Romania ceausista Rosamund Pike Rosi Braidotti Rousseau SUA Sabina Fati Saddam Samuel Huntington Sandra Harding Santorum Sapho Scoala Ardeleana Serbia Sergiu Nicolaescu Sex and the city Sexying the Body Sf feminist Shakespeare Shakira Sharon Stone Sheila Jeffreys Shivani Singh Shulamith Firestone Sila Silija Simon Signoret Simona Tache Siria Skakespeare Sojourner Truth Solaria Sonata Kreutzer Souad Spania Sparta Spartacus Stalislaw Lem Statele Unite Stephanie Coontz Stephen Fry Stockholm Straina Stralucirea si suferintele curtezanelor Suleiman Teheneran Telemah Tennessee Williams Tezeu Thatcher The Subjection of Women The first European Revolution Theodore Zeldine Theoroe Zeldin Thérèse Desqueyroux Tiberiu Tiergarten Titu Maiorescu Titus Livius Totul despre Eva Traian Basescu Transilvania Tsarnaev Turcia UK URSS Umberto Eco Un tramvai numit dorinta Uniunea Sovietica Ursula K. Le Guin Valentine's Day Vaslui Veliko Rârnovo Venezuela Venus Viorica Dancila Virginia Wolf Viviana Hurtada Vlad Macri Vlad Muresan Webo Westworld William William Golding Wollstonecraft Working girl Y Zeina. Djenane Kareh Tager abolire abuz acamdemie feminista radicala. adoptie afaceri feministe agresor alegeri alegeri SUA 2016 alfabetizare anarhie animal social antinatalism arieni asigurare socială asigurari medicale autoritate bacha posh bacterii baieti rai balene bande de cartier barbatul roman blog boala mentala bonobo burghezie burqa butch calitati umane speciale capitalism caractere etnice carte casnicie cautarea fericirii ceier cimpanzeu ciocnirea civilizatiilor cis clasa mijlocie clasism colonizare comportament sexual condus masina conspicuos consumption constiinta contraceptie conventie sociala copil copilul unic corectitudine politică crestinism criminalitate criza masculinitatii cromozom X cultura cretană cultura occidentala cultura prostiei curva daci dictaturi die Fremde dioicitate discreditarea feminismului dominatia masculina drama drepturi civile drepturile femeilor drepturile omului durere ecograf educatie educatie sexuala eliberarea sexuala epatarea esentialism etrusci f emininism familia familie familie matriarhala familie patriarhala familie traditionala fanarioti fascism femei emancipate femei in feminism femeie moderna femicid feminin femininsm feminism al diferentei feminism room-service feminism. munca domestica feministe feminsim feminst ficțiuni relae frigurile galbene frumusete fundamentalisti darwinisti gen gramatical hemafroditism hermafroditism heterosexualite hidra de apa dulce hijab holera homosexualitate human rights imbecili incorectitudine politica inginerie invidie istorie kabilii kate milett lamentare legalizarea drogurilor legalizarea traficului de arme legalizarea traficului de organe legea sanatatii lesbianism politic liberalism luptă de clasă mafia patriarhala mama ideala manifest feminist manifestatie spontana marea cultura marsul panaramelor marxism marș masculin masculiniate mijloace contraceptive minciuni minoritate minoritati misogini modernism monoteism musulmani naturalism necredincioasa nefericire negrid negritude nemurire neutrino neutru nuditate nunta de aur oi operatii estetice orgasm orgasmul vaginal pacat panarama pandemie parenting partid feminist radical pasiune romantica patriarahat patriarchy patriarhale patriarhat. Afganistan pensie pilula contraceptiva pizdificarea societatii porneia pornografie prejudecati patriarhale preoti primavara araba printese pro-life proletariat protozoare psihanaliza psiholog psihologie psihologie evoluționistă psihoterapie psihoterapie feminista pudoare putere refulare regina Victoria relatii fara obligatii relatii heterosexuale relatii reusite relatii romantice relativism cultural religiile abrahamice roboti roman romantici germani rusine sacrificii sclavi sclavia femeilor scorpie securitate sex sexualitate feminina sf siguranța femeilor sinucidere situatia femeilor slutwalk societate societate civila societati "male dominated" societati matrilineale sociobiology sociologie stereotipuri de gen studii studii de gen studii despre femei submisivitate substantia nigra suprarealism talibani tarfa tari arabe tarile romane testul Bechdel the caged virgin tiktok transfer genetic transsexualitte umbra urme pe culturi utopia utopii valorizarea femeii valul islamic viagra pentru femei vietii si relatii nonpatriarhale viitor violenta domestica violenta. violență patriarhală vis von Hayek von Mises vot universal youtube ziua fetei închisoarea Newgate

Video of the Day

Contacteaza-ma:

Nume

E-mail *

Mesaj *