La impartirea stanga-dreapta a orientarilor ideologice, personale sau ca atare, se face adesea referire in discutii, in mass-media. Cineva e de stanga sau de dreapta. Marxismul e considerat de extrema stanga, economic, social etc. Ideea de stanga si dreapta vine de la asezarea unor rivali politici in cadrul Adunarii Nationale in timpul revolutiei franceze, in 1789, la stanga sau dreapta. Are o valoare strict istorica. Ar putea fi impartite ideologiile dupa alte criterii, mai obiective, fara sa tina seama doar de un anumit eveniment istoric? Suna a transformare in stiinta a politologiei, stiintelor sociale, exact ceea ce voia sa faca Marx. Suna, cum se zice, foarte periculos. Cu mult inainte de transformarea biologiei in stiinta, odata cu teoria evolutiei, si cu si mai mult inainte de ideea unificarii tuturor interactiunilor in fizica, Marx a vrut sa unifice cunostintele despre societatile umane.
Dar Marx a gresit rau, cum se stie. De ce? Marx a vrut sa transforme istoria in stiinta, sa descopere legi obiective in dezvoltarea societatii omenesti, pornind de la economie, de la productie. Engels a dus cumva ideea mai departe, incercand sa arate ca predictiile lui Marx asupra istoriei s-au verificat deja. Numai ca el insusi marturiseste in scrisori ca nu citise toate cartile pe care le citeaza in "Originea familiei, a proprietatii private si a statului" cand a scris cartea, in mare graba.
A stabili legi ale societatii umane e cel mai curajos sau inconstient demers posibil. Pentru ca sunt atatea date, iar a vedea regularitati in ele, e nevoie de enorm de multe date si mai ales, de o inspiratie de titan. Da, cand nu ai un priten la biroul de patente, ca Edison, inspiratia e cea importanta, transpiratia, oricat de multa, e bonus. Totusi, pentru ca marxismul a fost atat de la moda, a fost ideologia (religia) oficiala a peste un miliard de oameni de pe aproape toate continentele, s-au scris multe despre marxism si despre problemele lui. Criticile mari sunt oarecum cunoscute. Ce nu e cunoscuta e tocmai dezvoltarea societatii. Adica stim foarte putina istorie, etnologie, ceea ce ne-ar putea ajuta in intelegerea societatii, in schimbarile care au aparut.
Nu stim ce a fost inainte de societatile de vanatori-culegatori, ele insele foarte variate ca structura sociala, dar mai mult sau mai putin egalitare. Dar ce a fost inainte, considerandu-se ca societatile de vanatori-culegatori au aparut oarecum in acelasi timp cu cele de agricultori, acum aproximativ 10000 ani, nu stim. Apoi istoria e plina de mari gauri, fara a lua in considerare cat de putin stim de societatile de vanatori-culegatori. Si nu doar ca istoria e plina de gauri, dar datele pe care le avem despre acele perioade, numai arheologice, sugereaza ca lumea arata cu totul altfel atunci. Social.
Se pare ca a fost o perioada acum vreo 8000 ani, in care aparusera mai multe "orase" gen Catal Huyuk, descoperit in Anatolya, Turcia de azi, datand din acea perioada. Aceste asezari umane cu structura urbana erau foarte populate, aproape ca orasele de azi, dar se pare ca asemananrile se opresc aici, ele erau foarte egalitare, cel mai posibil matriarhale (matrilineare). Ceva se intampla si ele dispar, in locul lor aparand mici asezari (sate), apoi orasele din cartile de istorie cu structura ierarhica, cu inegalitati intre locuitori. De atunci lumea e cum o stim, cel putin in partea asta de lume.
A stabili legi ale societatii umane e cel mai curajos sau inconstient demers posibil. Pentru ca sunt atatea date, iar a vedea regularitati in ele, e nevoie de enorm de multe date si mai ales, de o inspiratie de titan. Da, cand nu ai un priten la biroul de patente, ca Edison, inspiratia e cea importanta, transpiratia, oricat de multa, e bonus. Totusi, pentru ca marxismul a fost atat de la moda, a fost ideologia (religia) oficiala a peste un miliard de oameni de pe aproape toate continentele, s-au scris multe despre marxism si despre problemele lui. Criticile mari sunt oarecum cunoscute. Ce nu e cunoscuta e tocmai dezvoltarea societatii. Adica stim foarte putina istorie, etnologie, ceea ce ne-ar putea ajuta in intelegerea societatii, in schimbarile care au aparut.
Nu stim ce a fost inainte de societatile de vanatori-culegatori, ele insele foarte variate ca structura sociala, dar mai mult sau mai putin egalitare. Dar ce a fost inainte, considerandu-se ca societatile de vanatori-culegatori au aparut oarecum in acelasi timp cu cele de agricultori, acum aproximativ 10000 ani, nu stim. Apoi istoria e plina de mari gauri, fara a lua in considerare cat de putin stim de societatile de vanatori-culegatori. Si nu doar ca istoria e plina de gauri, dar datele pe care le avem despre acele perioade, numai arheologice, sugereaza ca lumea arata cu totul altfel atunci. Social.
Se pare ca a fost o perioada acum vreo 8000 ani, in care aparusera mai multe "orase" gen Catal Huyuk, descoperit in Anatolya, Turcia de azi, datand din acea perioada. Aceste asezari umane cu structura urbana erau foarte populate, aproape ca orasele de azi, dar se pare ca asemananrile se opresc aici, ele erau foarte egalitare, cel mai posibil matriarhale (matrilineare). Ceva se intampla si ele dispar, in locul lor aparand mici asezari (sate), apoi orasele din cartile de istorie cu structura ierarhica, cu inegalitati intre locuitori. De atunci lumea e cum o stim, cel putin in partea asta de lume.
Cand e vorba de evolutia societatii omenesti, Marx e clar: creste productia, unii iau surplus, se imbogatesc, ii oprima pe ceilalti. Asa, prin surplus, apare statul, si o clasa isi intareste puterea si dominatia asupra alteia, pe care o pune mai mult sau mai putin la treaba. Restul il stim. Mai mult, toate oranduirile sociale trebuie sa derive una din alta ca o evolutie fireasca, legic determinata. Numai ca societatile asiatice si statele din America precolumbiana contrazic aceasta idee. Acolo statele apar cand gintile inca exista, acestea supunandu-se fara probleme statelor. In America precolumbiana, societatile totalitare sunt mai degraba de tip feudal decat sclavagist, aparand pe locul unor societati de vanatori-culegatori. State s-au format si in perioada recenta, si stim de ce e nevoie in cazul lor: productie de alimente. Fara ea nu se poate, fie ca e agricultura sau chiar piscicultura, cum descrie Jared Diamond in "Guns, germs and steel".
Numai ca in cazul acestor societati, unele in America moderna (formate din indigeni), altele in alte zone din lumea noua, ideea de stat exista, imitatia era oarecum simpla. Productia de alimente, constanta si sigura, e esentiala, astfel cum hranim multi oameni care stau la un loc? Si de ce ar face-o? Dar cum se ajunge la surplusul lui Marx? Partea proasta e ca societatile care acum practica agricultura primitiva, in zone izolate, NU fac surplus. Atunci ce motiv am avea sa credeam ca altii au facut? Au facut pentru ca au fost obligati. De cine? NU cumva de straini? De navalitori? Faptul ca strainii sunt clasa dominanta, care a cucerit un anumit teritoriu, pe care il exploateaza, e ceva banal in istorie. Am vorbit adesea de patriarhat, de ce inseamna el. Regula in Europa feudala e ca strainii au intemeiat statele feudale, nu autohtonii. O societate matrilineara foarte bine studiata, Monsun, transmite pe linie feminina rangul si averea in cadrul plebei, nu al elitelor. De ce? NU cumva erau straini, cu alte obiceiuri? De stranietatea numelor, dar si antropologica, a elitelor se vorbeste din Antichitate (vezi hititii), iar in Europa zilelor noastre e ceva bine-cunoscut. Cine stie ce inseamna Mircea sau Bogdan?
Pe de alta parte, tot din Antichitate se stie ca nu productia e sursa cea mai tare a imbogatirii, ci razboiul. Sau comertul, care inseamna tot razboi sau amenintarea cu el. Cine controla rute comerciale importante avea putere. Si bani. Atena isi crease un imperiu maritim. Deci sabia era mai importanta decat productia. Atunci si acum, cand totul e produs in China. Si productia creste cand exista protectie. Violenta a fost deci principalul mijloc de productie, cu care eventual puteai sa-i tai cuiva accesul la resurse. Prin violenta a aparut sclavia, un mijloc de productie important. De ce apare in conditiile astea violenta si ierarhia stricta, de ce societatile nu mai sunt egalitare, e simplu. E vorba de oameni, probabil bande de barbati tineri, saraci, care jefuiau si care, pentru a fi eficienti, aveau lideri si erau disciplinati. Pun mana pe societati carora le impun reguli. Intr-o lume in care bandele acestea se generalizeaza, oamenii traiesc in teroare, accepta lideri. Fara indoiala, niste schimbari climatice, care au taiat accesul la resurse unor populatii, ar fi fost la originea formarii acestor bande. Istoria mai recente sugereaza ca asa a fost.Sa ne gandim la marile migratii care au dus la caderea Imperiului Roman si la Evul mediu. Violenta asupra altor comunitati umane se explica simplu: e mai usor sa ucizi si sa jefui oameni pe care nu-i cunosti, eventual diferiti cultural si antropologic.
Pe de alta parte, tot din Antichitate se stie ca nu productia e sursa cea mai tare a imbogatirii, ci razboiul. Sau comertul, care inseamna tot razboi sau amenintarea cu el. Cine controla rute comerciale importante avea putere. Si bani. Atena isi crease un imperiu maritim. Deci sabia era mai importanta decat productia. Atunci si acum, cand totul e produs in China. Si productia creste cand exista protectie. Violenta a fost deci principalul mijloc de productie, cu care eventual puteai sa-i tai cuiva accesul la resurse. Prin violenta a aparut sclavia, un mijloc de productie important. De ce apare in conditiile astea violenta si ierarhia stricta, de ce societatile nu mai sunt egalitare, e simplu. E vorba de oameni, probabil bande de barbati tineri, saraci, care jefuiau si care, pentru a fi eficienti, aveau lideri si erau disciplinati. Pun mana pe societati carora le impun reguli. Intr-o lume in care bandele acestea se generalizeaza, oamenii traiesc in teroare, accepta lideri. Fara indoiala, niste schimbari climatice, care au taiat accesul la resurse unor populatii, ar fi fost la originea formarii acestor bande. Istoria mai recente sugereaza ca asa a fost.Sa ne gandim la marile migratii care au dus la caderea Imperiului Roman si la Evul mediu. Violenta asupra altor comunitati umane se explica simplu: e mai usor sa ucizi si sa jefui oameni pe care nu-i cunosti, eventual diferiti cultural si antropologic.
Din toate astea rezulta ca nu neaparat productia, ci accesul la resurse, eventual prin violenta, era ceea ce facea istoria. Atena Antica era dependenta de graul din Crimea intr-o Grecie 85% munte, in care drumurile terestre erau pentru eroi.
Gradul de libertate economica si politica individuala e un parametru ce ar putea descrie, dar arata si cum evolueaza o societate. Cat de dependent economic si social e un om de societate e foarte important. In democratiile antice, existenta sclavilor si a coloniilor facea ca unii oameni sa fie suficient de independenti incat sa gandeasca cu capul lor, sa poate face politica, adica sa fie cetateni. Anticii stiau ca nu faci politica pe bune daca esti dependent, nu poti face politica daca esti sclav. Numai in anumite conditii oamenii dezvolta cu adevarat o constiinta. Un om poate avea libertate economica, acces la resurse, la obtinerea lor, dar nu libertate politica. Asa era multi liberti in Atena antica, unele curtezane.
Gradul de libertate economica si politica individuala e un parametru ce ar putea descrie, dar arata si cum evolueaza o societate. Cat de dependent economic si social e un om de societate e foarte important. In democratiile antice, existenta sclavilor si a coloniilor facea ca unii oameni sa fie suficient de independenti incat sa gandeasca cu capul lor, sa poate face politica, adica sa fie cetateni. Anticii stiau ca nu faci politica pe bune daca esti dependent, nu poti face politica daca esti sclav. Numai in anumite conditii oamenii dezvolta cu adevarat o constiinta. Un om poate avea libertate economica, acces la resurse, la obtinerea lor, dar nu libertate politica. Asa era multi liberti in Atena antica, unele curtezane.
Marx a trait in secunda istorica in care productia conta prin ea insasi. Mai mult decat altceva. Cand oamenii intelesesera ca se pot dezvolta daca produc mai mult si mai bine si vand in cat mai multe exemplare. Comertul era din ce in ce mai liber, apareau din ce in ce mai multe rute comerciale. Dar nu fusese intotdeauna asa. Si chiar in timpul lui Marx, coloniile moderne existau. Atunci exista libertatea economica, iar banii, capitalul, erau mai importanti decat orice. Poate prea multa, adica nereglementata prin legi, iar unii profitau de ea, pauperizandu-i si exploatandu-i pe altii fara mila. Dar acest lucru se intampla din Antichitate. Erau fost sclavi extrem de bogati in Atena care faceau exact acest lucru in urma cu peste 2000 ani. Era cumva capitalism atunci? Iar exploatarea din Evul mediu era crunta, desi economia era inchisa, aprope naturala. Evul mediu, feudalismul european ar fi aparut pentru ca toata administratia, toate organizarea care facea posibila o economie cu schimburi la distanta, a cazut. Atunci accesul la resurse a devenit exploatarea unui teritoriu, feuda, unde, cine ajungea sa fie stapan prin violenta, facea ce voia. Dar si in Evul mediu, cine apara drumurile era bogat. Sa ne amintim de Cavalerii templieri. Dar banii nu i-au ajutat cand a fost problema rugului tocmai din cauza averii. Fara drepturi politice, fara protectia personala si garantarea proprietatii, nu se poate vorbi nici de libertate economica.
Pe scurt, Marx ar fi trebuit poata sa spuna ca accesul la resurse e ceea ce dicteaza evolutia societatii. In cazul vanatorilor-culegatorilor, totul e in natura. Cum se zice, oamenii nu au mare lucru de impartit, dar oricum, ce au, cam impart. Se cunosc toti, iar violenta daca apare, si apare, nu e foarte extinsa. Razboaiele, conflictele exista, dar sunt departe de ceea ce stim noi. Omul e intr-adevar liber, depinde de comunitate, economic si social, dar societatea nu-l poate constrange prea mult. Poate cel mult sa-l izoleze, goneasca. Egalitatea relativa e de la sine inteleasa in aceste conditii, cand nu exista constrangeri economice.
Ceea ce creaza dependenta sociala e societatea gentilica. Proprietatea e comuna asupra pamantului, de exemplu. Dar tocmai pentru ca individul nu mai are autonomia economica de a culege sau vana singur/a, depinde de comunitate, de familie, NU trebuie sa fie proprietate privata, de fapt tocmai asta e un impediment. Omul apartine familiei, care ajunge sa-l negocieze pentru resurse (femeile in patriarhat). Nu e de mirare ca aceste societati, in culturile asiatice, au fost usor de inglobat statelor. Ierarhia deja exista, o mare parte din autonomie disparuse. Era simplu sa accepte si alti stapani.
Ginti si triburi au fost si in Europa, dar in Atena acele legaturi tribale au fost distruse prin legi "draconice", chiar de catre Dracon, inainte de Pericle. Chiar daca era autonomia economica data de participarea la jaf, aceasta exista. Sabia, nu plugul sau sapa, era simbolul omului liber, chiar daca toate sau parte din ele coexistau. Chiar daca aceasta autonomie economica si politica era pentru putini, pentru o minoritate din societatea ateniana, de exemplu, arata la ce se ajunge. Progresul unei societati e determinat de acei oameni care au acces la libertate economica si politica.
Parametrii care au variat in istorie in cadrul unei societati au fost dependenta economica si sociala (politica si juridica) fata de alti membri ai societatii (grupuri sau societate ca atare). Cat de liber e individul economic si social. Desi in democratiile antice, foarte putini oameni erau liberi, macar conceptul de libertate exista, chiar daca era garantat prin violenta. In aceste conditii, comunismul iese mai prost decat societatile antice si chiar feudale. In comunism omul nu avea agentie economica. Adica nu putea sa produca autonom, nu putea avea initiative economice, nu avea acces la ceea ce producea. Despre drepturile politice nu mai e nevoie sa vorbim. Comunismul a fost un fel de intoarcere la feudalism. O clasa dominanta, cu aura divina (revolutionara) stapanea toti cetatenii care nu aveau niciun drept, erau si legati de glie in diferite feluri. Economia era aproape inchisa, statele socialiste erau organizate economic ca niste gospodarii (oicos). Comunismul a fost un fel de restauratie feudala. In niciun caz, urmatoarea etapa de dezvoltare a societatii. Nu e de mirare ca a aparut, contrar predictiilor lui Marx, in Rusia, nu in Anglia, adica intr-o tara neliberala, in care capitalismul era slab dezvoltat. Comunismul nu era ceva nou in istorie, au existat comunitati mici despre care s-a spus ca erau comuniste, ca esenienii sau chiar calugarii din manastirile crestine. Acelea ar fi mai degraba tribale sau gentilice. Nimic nou sub soare! Si nimic placut! E distractiv cum li se reproseaza feministelor dorinta de intoarcere la matriarhat. Adica la o societate gentilica? Nu, multumim.
Lumea nu arata deloc cum a prevazut-o Marx. Pana cum trebuia ca lupta de clasa sa se ascuta, ca oamenii sa fie din ce in ce mai saraci, putini patroni din ce in ce mai bogati. Dar n-a vazut ceva ce se vedea cu ochiul liber atunci: revolutia industriala, tehnologica. Aceasta producea sclavi cuminti, ascultatori, care nu fugeau, Din ce in ce mai productivi si mai specializati: masinile. Care au facut viata oamenilor mai usoara.
In concluzie, daca reducem stanga la principiul liberte, fraternite, egalite, toate sunt doar cuvinte daca nu e agentie economica, adica nu ai dreptul sa produci si ceea ce produci e garantat, daca nu ai acces la ceea ce produci. Si daca nu ai acces la decizii in societate. Violenta te poate opri de la ambele, cum s-a intamplat in istorie. Parametrii istorici ar fi accesul la resurse si violenta in societate. Al doilea deriva din primul. Egalitatea e doar iluzie a saraciei daca oamenii nu au libertate economica. Iar fraternitatea, sororitatea e pentru oameni liberi.
Ceea ce creaza dependenta sociala e societatea gentilica. Proprietatea e comuna asupra pamantului, de exemplu. Dar tocmai pentru ca individul nu mai are autonomia economica de a culege sau vana singur/a, depinde de comunitate, de familie, NU trebuie sa fie proprietate privata, de fapt tocmai asta e un impediment. Omul apartine familiei, care ajunge sa-l negocieze pentru resurse (femeile in patriarhat). Nu e de mirare ca aceste societati, in culturile asiatice, au fost usor de inglobat statelor. Ierarhia deja exista, o mare parte din autonomie disparuse. Era simplu sa accepte si alti stapani.
Ginti si triburi au fost si in Europa, dar in Atena acele legaturi tribale au fost distruse prin legi "draconice", chiar de catre Dracon, inainte de Pericle. Chiar daca era autonomia economica data de participarea la jaf, aceasta exista. Sabia, nu plugul sau sapa, era simbolul omului liber, chiar daca toate sau parte din ele coexistau. Chiar daca aceasta autonomie economica si politica era pentru putini, pentru o minoritate din societatea ateniana, de exemplu, arata la ce se ajunge. Progresul unei societati e determinat de acei oameni care au acces la libertate economica si politica.
Parametrii care au variat in istorie in cadrul unei societati au fost dependenta economica si sociala (politica si juridica) fata de alti membri ai societatii (grupuri sau societate ca atare). Cat de liber e individul economic si social. Desi in democratiile antice, foarte putini oameni erau liberi, macar conceptul de libertate exista, chiar daca era garantat prin violenta. In aceste conditii, comunismul iese mai prost decat societatile antice si chiar feudale. In comunism omul nu avea agentie economica. Adica nu putea sa produca autonom, nu putea avea initiative economice, nu avea acces la ceea ce producea. Despre drepturile politice nu mai e nevoie sa vorbim. Comunismul a fost un fel de intoarcere la feudalism. O clasa dominanta, cu aura divina (revolutionara) stapanea toti cetatenii care nu aveau niciun drept, erau si legati de glie in diferite feluri. Economia era aproape inchisa, statele socialiste erau organizate economic ca niste gospodarii (oicos). Comunismul a fost un fel de restauratie feudala. In niciun caz, urmatoarea etapa de dezvoltare a societatii. Nu e de mirare ca a aparut, contrar predictiilor lui Marx, in Rusia, nu in Anglia, adica intr-o tara neliberala, in care capitalismul era slab dezvoltat. Comunismul nu era ceva nou in istorie, au existat comunitati mici despre care s-a spus ca erau comuniste, ca esenienii sau chiar calugarii din manastirile crestine. Acelea ar fi mai degraba tribale sau gentilice. Nimic nou sub soare! Si nimic placut! E distractiv cum li se reproseaza feministelor dorinta de intoarcere la matriarhat. Adica la o societate gentilica? Nu, multumim.
Lumea nu arata deloc cum a prevazut-o Marx. Pana cum trebuia ca lupta de clasa sa se ascuta, ca oamenii sa fie din ce in ce mai saraci, putini patroni din ce in ce mai bogati. Dar n-a vazut ceva ce se vedea cu ochiul liber atunci: revolutia industriala, tehnologica. Aceasta producea sclavi cuminti, ascultatori, care nu fugeau, Din ce in ce mai productivi si mai specializati: masinile. Care au facut viata oamenilor mai usoara.
In concluzie, daca reducem stanga la principiul liberte, fraternite, egalite, toate sunt doar cuvinte daca nu e agentie economica, adica nu ai dreptul sa produci si ceea ce produci e garantat, daca nu ai acces la ceea ce produci. Si daca nu ai acces la decizii in societate. Violenta te poate opri de la ambele, cum s-a intamplat in istorie. Parametrii istorici ar fi accesul la resurse si violenta in societate. Al doilea deriva din primul. Egalitatea e doar iluzie a saraciei daca oamenii nu au libertate economica. Iar fraternitatea, sororitatea e pentru oameni liberi.