Dragostea vinde, dragostea ni se vinde. dar cum se spune, ea e ca fantomele, toata lumea vorbeste despre ele, dar putini le-au vazut. Recenta petitie pentru includerea casatoriei traditioale ca uniunea dintre un barbat si o femeie in constitutie ar trebui sa aduca in discutie ce sunt relatiile homosexuale, ce sunt relatiile heterosexuale. Si mai ales, ce legatura au cu dragostea, dar si ce e de fapt casatoria, familia patriarhala. Ce e traditia.
De fapt, heterosexualitatea patriarhala are legatura cu posesia, averea, proprietatea si mai ales folosirea uterului femeilor, dar si a mucii lor ca sclave. Are legatura cu sclavia femeilor care se vand, cumpara, folosesc ca obiecte private de functiile umane, in special sexuale. Femeile necasatorite sunt asexuale, iar dupa casatorie sunt pasive sexual. Deci ele nu au sexualitate. Cred ca am mai postat un articol prin care chestionam, chiar si in Occident, statusul de active sexual al celor mai multe femei. Nu sunt active sexual nici in Occident, daca ele nu cauta, aleg, initiaza relatii cu barbatii, cauta propria placere si satisfactie.
Homosexualitatea si heterosexualitatea patriarhala
Dar ce e homosexualitatea? Cum in patriarhat femeile din punct de vedere sexual nu conteaza, iar barbatii sunt fiinte sexuale, ce le ramane pentru a se satisface? Niste membri ai societatii care nu au status inalt, care la greci nu erau cetateni, dar al caror abuz se pedepseste mai putin decat al femeilor. Ei nu au uter, nu pot naste, nu apartin cuiva, nu sunt proprietatea cuiva. Este vorba de baietii tineri, care la greci, cand erau imberbi, nu aveau inca drepturi depline. In plus, prin autoritate, a profesorului (la greci) sau a unui cleric (in religiile patriarhale, crestina, mozaica sau musulmana) pot fi atrasi si folositi. Povestea Sodomei si Gomorei din Biblie, unde se cautau pentru viol barbatii, nu femeile, are alt inteles. Deci homosexualitatea e la origine, in patriarhat, abuz de autoritate si putere asupra unui barbat cu status inferior, foarte tanar de cele mai multe ori.
Homosexualitatea exista si acum, de acest tip, in tarile islamice, dar e taboo. Baietii tineri participa la petreceri, pot fi abuzati la discretie de catre cei bogati in Afghanistan, de exemplu, cum spune autoarea Jenny Nordberg in "Fetele ascunse din Kabul". In Iran se spune ca majoritatea barbatilor din clasa muncitoare din Teheran, care arata bine, sunt gay. In sensul ca fac sex pe bani cu cine se nimereste, cum arata autoarea iraniana a cartii "Orasul minciunilor", Ramita Navai. Homosexualitatea se pedepseste in aceasta tara diferit. cea pasiva se poate solda cu condamnare la moarte, pe cand cea activa doar cu 100 lovituri de bici. Am putea spune ca de fapt se pedepseste, ca si in alte cazuri, saracia si mizeria, lipsa statusului. Probabil partial e adevarat, dar de fapt e mai complicat. Pentru ca adesea, corupatorul e pasiv, un barbat mai matur, cu autoritate, care totusi e pasiv. Dar asta nu inseamna ca nu e abuziv. Liberace, cum se arata in filmul dedicat lui, un amant extrem de abuziv, era pasiv de cele mai multe ori, amantul a carui viata a distrus-o era mereu activ din motie de educatie.
Despre hmosexualitate, aparitia ei, se vorbeste chiar si in literatura romana. Panait Istrati are un personaj pederast in "Chira Chiralina", care povesteste despre parcursul lui. Abuzat, de mai multi barbati maturi si bogati, dezvolta acest viciu", cum il numeste el, in paralel cu o ginofobie dura, dar numai la nivel sexual. Poate dezvolta sentimente romantice pentru o femeie, dar nu poate avea contacte fizice cu ea. Ginofobia e la multi barbati, ceva aproape general, dar nivelul ei e diferit. Sa nu uitam ca Freddy Mercury, un homosexual celebru, si-a lasat averea unei femei.
Homoseualitatea, cum o vedem noi, liber consimtita, nu exista in tari ca Afghanistan. Cum nu exista nici heterosexualitatea. Experietele femeilor din Afghanistan sunt de-a dreptul traumatizante. Sila lor de atingerile barbatilor sunt inimaginabile. La intrebarea daca au fost vreodata indragostite, majoriatea femeilor neaga. Pentru ele nu exista viata intima reala, fizica si psihologica. Ele isi exercita rolul de gen, atat. Dorinta lor de a naste baieti, care le ofera legitimitate ca sotii, face parte ca dintr-un fel de datorie de serviciu. Nu are nimic romantic. De fapt ele evita o pedeapsa, aceea de a nu avea copii sau de a naste fiice, nu cauta o recompensa in viata intima.
Asta e adevarata fata a heterosexualitatii patriarhale: viol si abuz de toate felurile. Din pacate, homosexualitatea in aceleasi societati e ceva similar. Nu e de mirare ca se spune ca acceptarea casatoriei homosexuale intareste institutia. De fapt consfinteste acelasi tip de abuz, intre o persoana cu status si avere si una vulnerabila. Nu e de mirare ca in relatiile heterosexuale clasice, dar si in cele homosexuale, e si o mare diferenta de varsta intre parteneri.
Altfel despre homosexualitate, dincolo de corectitudinea politica
Acum tema homosexualitatii e foarte politizata. Lesbienele si gay-i au pozitii politice diferite, adesea, atunci cand lesbienele nu se declara queer, termen care dilueaza genul si rolul de gen, dar de fapt dilueaza foarte tare si sexul, conform criticilor feministelor radicale. Homosexualitatea in studiile antropologice mai vechi, de prin anii '50-60 ai secolului trecut se vedea diferit. Sa nu uitam, homosexualitatea a disparut recent din categoria bolilor psihice, unde in anii '70 inca figura. Sutdiile vechi plaseaza homosexualitatea, feminina si masculina, la periferia comportamentul sexual "normal", adica heterosexual. Ea e generata de lipsa unui partener adecvat de sex opus, la care se revine de indata ce conditiile permit. Homosexualii ar fi homosexuali sau lesbiene mai mult de nevoie, decat de voie. Iar ratiunile lor ar fi adesea economice. cum sunt si cele heterosexuale, ar fi de adaugat. Dar cred ca nu e de adoptat aceasta concluzie la modul universal, desi merita o anumita privire. Probabil relatiile homosexuale si heterosexuale sunt de foarte multe feluri, diferite in societati diferite. Nu are o importanta daca sunt innascute sau nu. Aceasta dezbatere mi se pare total naturalista si neliberala. Homosexualiii barbati sustin varianta born this way, lesbienele, daca sunt feministe radicale, vorbesc de o alegere pe care o fac in conditiile in care femeile merita sentimente mai mult decat barbatii. In patriarhat, nu ar exista o alta alegere pentru exercitarea libera si demna a sexualitatii feminine, fapt la care subscriu cu foarte putine rezerve.
Dar ce conteaza cand e vorba de un comportament sexual uman? In "Zoomenirea". Desmond Morris vorbeste de tot felul de fetisuri sexuale, iar homosexualitatea e considerata unul dintre ele. Oamenii au sexualitate complicata, daca sunt liberi, e aiurea sa credem ca ne dorim si ne place tuturor acelasi lucru, afara de faptul cand ne este impus.
Ar trebui sa se faca diferenta intre realtiile sentimentale, de orice tip ar fi ele, de relatiile din interes material, majoritatea in Occident, si de cele strict abuzive, impuse, in societatile patriarhale traditionale. Dar noi nici nu avem cuvinte pentru ele. Poate ca ar trebui sa avem, poate ar trebui sa redefinim relatiile sexuale, romantice, de convietuire, intre oameni. Si sa le reglementam in interesul protagonistilor. Dar principala diferenta intre relatiile sexuale intre oameni este cea de a fi abuzive (patriarhale) si neabuzive, neimpuse, care sunt de mai multe tipuri. Daca ar fi sa semnam o petitie, aceea ar fi pentru relatii libere, nepatriarhale, intre oameni. Aici sigur ca s-ar include relatiile homosexuale, unele dintre cele mai banale. Daca sunt barbati care se tem de violul homosexual, nu au decat sa se teama de patriarhat, sa lupte contra lui. Acolo homosexualitatea, ca si heterosexualitatea, sunt viol.
Bibliografie
Ramita Navai, Orasul Minciunilor, Dragoste, sex si moarte la Teheran, editura Polirom, 2016
Jenny Nordberg, Fetele ascunse din Kabul: O aparare secreta impotriva discriminarilor in Afganistan, Meteor Publishing, 2016
Evelyn Blackwood, Marriage, Matrifocality and "Missing Men" in Pamela L. Geller and Miranda K. Stockett (editors) , Feminist Anthropology. Past, pesent and future, University of Pennsylvania Press, Philadelphia, Pennsylvania 2006