M-am gandit in analizele feministe sa vorbesc si despre carti, in special Sf-uri, prin prisma feminismului., a felului cum erau percepute femeile, cum apar ele in acele carti...
"Ultimul om" (The Last Man) cartea preferata de ea insasi a lui Mary Wollstoncraft Shelley, fiica lui Mary Wollstoncraft, autoare feminista (The Vindication of the Right of Women), arata cum se vedea secolului XXI la inceputul secolului al XIX-lea. Actiunea acestui roman, scris de autoarea mult mai celebrului "Frankenstein" este plasata la finele secolului al XXI-lea.
Pe scurt, omenirea in plin progres si optimista, cu politica luxurianta, este atinsa de o epidemie de ciuma (era sa scriu "gripa"), care distruge aproape intreaga populatie, pana la cativa oameni. La sfarsit, in urma altor evenimente nefericite, ramane unul singur. Ultimul om este de fapt ultimul om ramas pe Terra, cel putin dupa stiinta lui, in urma unei epidemii devastatoare.
Interesant e ca citeam aceasta carte cand epidemia de coronavirus aparuse deja in China. Paralela dupa cum se vedeau epidemiile in epoca si cum le arata apoi istoria, cum sunt ele de fapt, devine foarte interesanta. Mary Shelley nu a vazut epidemia de gripa Spaniola de la inceputul secolului al XX-lea, care a dus la terminarea Primului Razboi Mondial. Interesanta e dinamica epidemiei, dar si viziunea asupra modului de transmitere.
Mary Shelley a scris "Ultimul om" in 1826. Boala este numita "ciuma" (in varianta romana). Interesant e ca in epoca Moartea Neagra din Evul mediu era numita "ciuma". Dar inca nu se stia ca agentul presupus al celebrei epidemii din secolul al XIV-lea, care a ucis una din trei persoane si care ar fi distrus civilizatia islamica, mult mai urbana, deci mai expusa, ar fi fost Yersinia pestis, descoperit de Alexandre Yersin, un medic Elvetianm la sfarsitul secolului al XIX-lea in India (1894). Numai ca boala avea in India o mult mai mica mortalitate, cam 1/10. Au existat controverse legate de agentul acestei boli.
Iarasi interesant era ca Shelley da de inteles ca "miasmele" ar fi vinovate de transmiterea bolii. Unii medici au insistat cu ipoteza asta decenii mai tarziu, desi voci care postulau un agent invizibil se ridicau din secolul al XIV-lea, din timpul Mortii Negre, iar in secolul XIX incep sa apara dovezi fizice in acest sens prin Koch si Pasteur.
Surprinzator e cum era vazuta epidemia de ciuma, care duce la distrugerea civilizatiei, la disparitia aparenta a omenirii. Intr-adevar, o epidemie ca aceea din 1918 ar duce la distrugerea economiei, la afectarea serioasa a civilizatiei in forma actuala. Dar epidemiile nu distrug in felul asta. In epoca nu se stia atat de varietate genetica. Nicio epidemie, cat de puternica, nu distruge toti indivizii dintr-o populatie, daca exista suficienta varietate. Nici cele mai puternice insecticide ca DDT nu a facut asta cu toate populatiile de insecte. Dar da, pot duce la distrugerea civilizatiei mai degraba, decat a speciei. Varietatea genetica e una dintre cele mai importante contributii ale lui Darwin. NU o numea "genetica", dar Darwin vorbeste de varietate de indivizi, obiectele selectiei naturale, prin care are loc evolutia speciei.
Societatea si politica secolului XXI arata ciudat la inceputul secolului al XIX-lea. Optimismul legat de stiinta si tehnica al secolului al XIX-lea se vede deja. Se vorbeste de "vindecarea bolilor", de proges, de viata mai buua, de bunastare, dar in acelasi timp ciuma era prezenta in fiecare an (!) la Istanbul, care inca reprezenta un fel de capitala a crestinismului, care trebuia recucerita din mainile musulmanilor, ale unui imperiu care era singura tara care fugea de progresul care atinsese toate natiunile. Ostilitatea fata de Imperiul Otoman este deja evidenta, desi Razboiul Crimeei era inca departe.
Anglia devenise recent republica, avand un protector, ca pe timpul lui Cromwell., post pentru care se luptau politicieni foarte carismatici si cu discursuri briliante. Iti vine sa razi cand te gandesti la Boris Johnson, care are intr-adevar legatura cu Turcia (ca unul dintre protectori) strabunicul sau fiind unul dintre Junii Turci, refugiat in Anglia. Numai ca protectorul din "Utimul om" este un erou care luptase pentru eliberarea Greciei (aluzie la Byron?). Caderea monarhiei Britanice e inca in grafic, mai ales cu eventuala contributie a lui Meghan Markle.
Anglia era republica, dar nobilimea era importanta inca, mosierii inca avea putere. putere politica. Partidele aratau oarecum ca in secolul al XIX-lea, aristocratii erau bine reprezentati, dar existau si populisti. De laburisti nu se spune nimic...
In "Ultimul om" apare si Valahia, care se pare ca ar continua si in secolul XXI domniile fanariote. Principele era ales dintre Grecii din Imperiul Otoman in continuare. Era o functie ravnita...Numai ca Grecia avea sa-si dobandeasca independenta...in 1830, adica in cativa ani de la aparitia cartii. Iar ce sa va intampla cu Valahia se stie deja.
Cat despre progrese tehnice, caii erau in continuare folositi, nu se vorbeste despre trenuri, dar baloanele aveau mult succes. Era uimitor cat de mult puteau scurta calatoriile.....chiar in cazul Angliei. Adica de la saptamani, la...cateva zile. Vapoarele existau, sunt mentionate, dar corabiile era inca la moda. Nicio intuitie despre masinile de calcul, la care a avut contributii chiar fiica lui Byron...Nici macar automobile, noile mijloace de comunicare. Se vorbeste chiar de izolarea in care se cade din cauza ciumei. Oamenii nu mai stiu ce se petrece pe continent. In cat timp ar cadea netul in cazul unei asemenea pandemii? Dar retelele de telefonie mobila?
Dar cel mai interesant e cum e vazuta societatea, educatia, relatiile dintre oameni. Incredibil, dar in Anglia secolului al XXI-lea erau inca...bordeie! Bordeiele erau de nevazut in multe locuri din Romania la sfarsitul secolului al XIX-lea, iar acolo unde erau, erau ceva exotic. Existau inca ciobani analfabeti, relatiile dintre oameni erau ierarhizate, multi erau servitori. In Anglia analfabetismul era deja destul de rar, dar devine exceptional cam in toata Europa peste un secol. Educatia se termina repede si era de tipul clasic, cu filosofie, prea putin tehnica, cariera incepea devreme. Cum sa vorbesti acum la 20, 20 si putini ani, de necesitatea inceperii unei cariere, de debutul in diplomatie! Nu zic ca situatia la care s-a ajuns e neaparat un lucru bun, din contra! Educatia indelungata e acum, dupa unii autori, o forma de protectie sociala. Cand nu iti permiti sa platesti oamenii, ii tii in scoala.
Referior la subiectul care ne intereseaza in primul rand, femeile erau putin reprezentate in viata publica, mai ales in politica, nu aveau nevoie de prea multa educatie obligatorie. Educatia lor era mai mult artistica...si optionala. Nu candideaza la functii publice, nu aspira sa devina...protectori. Proabil altfel ar fi aratat cartea daca ar fi fost scrisa de mama lui Mary Shelley, cel putin din acest punct de vedere.
Dar interesanta e si lupta ideologica, incluzand aici si religia, dar si politica, dintre oameni aflati in cele mai oribile situatii, adica refugiati din cauza ciumei, dintr-o Anglie aproape complet depopulata. Unii vor sa profite de aceste nenorociri pentru a crea miscari religioase fundamentaliste, si acestia sunt cei mai perversi si mai periculosi dintre toti. Apoi polticienii seculari au si ei problemele lor cu partizanatul politic care merge pana la lupte fizice. Aici totul pare cat se poate de actual. Istoria a aratat ca aceste situatii apar in conditii de criza, si foarte probabil ca ar aparea si in cazul unei pandemii. ISIS e dovada clara.
Si ultimul aspect interesant. Unde ar dori oamenii sa traiasca daca tot pamantul ar fi al lor? Sigur, nu in Anglia, o tara lipsita de resurse si prea putin stralucitoare, ci...in magnifica Italia, cu peisajele superbe si numeroasele palate renascentiste.
Concluzia ar fi ca nu se pot face predictii pe termen lung (doua secole la scara istoriei e nimic) despre progresul tehnic, inventii, fenomene sociale care implica resurse, dar se pot face despre natura umana, care ramane aceeasi. Citand "Ultimul om" ramanem cu o idee optimista despre istorie. Uneori viitorul suna mai bine decat in toate visele, dar si mai rau decat din toate cosmarurile. Stiinta si tehnica fac diferenta.
https://carturesti.ro/carte/ultimul-om-238770
"Ultimul om" (The Last Man) cartea preferata de ea insasi a lui Mary Wollstoncraft Shelley, fiica lui Mary Wollstoncraft, autoare feminista (The Vindication of the Right of Women), arata cum se vedea secolului XXI la inceputul secolului al XIX-lea. Actiunea acestui roman, scris de autoarea mult mai celebrului "Frankenstein" este plasata la finele secolului al XXI-lea.
Pe scurt, omenirea in plin progres si optimista, cu politica luxurianta, este atinsa de o epidemie de ciuma (era sa scriu "gripa"), care distruge aproape intreaga populatie, pana la cativa oameni. La sfarsit, in urma altor evenimente nefericite, ramane unul singur. Ultimul om este de fapt ultimul om ramas pe Terra, cel putin dupa stiinta lui, in urma unei epidemii devastatoare.
Interesant e ca citeam aceasta carte cand epidemia de coronavirus aparuse deja in China. Paralela dupa cum se vedeau epidemiile in epoca si cum le arata apoi istoria, cum sunt ele de fapt, devine foarte interesanta. Mary Shelley nu a vazut epidemia de gripa Spaniola de la inceputul secolului al XX-lea, care a dus la terminarea Primului Razboi Mondial. Interesanta e dinamica epidemiei, dar si viziunea asupra modului de transmitere.
Mary Shelley a scris "Ultimul om" in 1826. Boala este numita "ciuma" (in varianta romana). Interesant e ca in epoca Moartea Neagra din Evul mediu era numita "ciuma". Dar inca nu se stia ca agentul presupus al celebrei epidemii din secolul al XIV-lea, care a ucis una din trei persoane si care ar fi distrus civilizatia islamica, mult mai urbana, deci mai expusa, ar fi fost Yersinia pestis, descoperit de Alexandre Yersin, un medic Elvetianm la sfarsitul secolului al XIX-lea in India (1894). Numai ca boala avea in India o mult mai mica mortalitate, cam 1/10. Au existat controverse legate de agentul acestei boli.
Iarasi interesant era ca Shelley da de inteles ca "miasmele" ar fi vinovate de transmiterea bolii. Unii medici au insistat cu ipoteza asta decenii mai tarziu, desi voci care postulau un agent invizibil se ridicau din secolul al XIV-lea, din timpul Mortii Negre, iar in secolul XIX incep sa apara dovezi fizice in acest sens prin Koch si Pasteur.
Surprinzator e cum era vazuta epidemia de ciuma, care duce la distrugerea civilizatiei, la disparitia aparenta a omenirii. Intr-adevar, o epidemie ca aceea din 1918 ar duce la distrugerea economiei, la afectarea serioasa a civilizatiei in forma actuala. Dar epidemiile nu distrug in felul asta. In epoca nu se stia atat de varietate genetica. Nicio epidemie, cat de puternica, nu distruge toti indivizii dintr-o populatie, daca exista suficienta varietate. Nici cele mai puternice insecticide ca DDT nu a facut asta cu toate populatiile de insecte. Dar da, pot duce la distrugerea civilizatiei mai degraba, decat a speciei. Varietatea genetica e una dintre cele mai importante contributii ale lui Darwin. NU o numea "genetica", dar Darwin vorbeste de varietate de indivizi, obiectele selectiei naturale, prin care are loc evolutia speciei.
Societatea si politica secolului XXI arata ciudat la inceputul secolului al XIX-lea. Optimismul legat de stiinta si tehnica al secolului al XIX-lea se vede deja. Se vorbeste de "vindecarea bolilor", de proges, de viata mai buua, de bunastare, dar in acelasi timp ciuma era prezenta in fiecare an (!) la Istanbul, care inca reprezenta un fel de capitala a crestinismului, care trebuia recucerita din mainile musulmanilor, ale unui imperiu care era singura tara care fugea de progresul care atinsese toate natiunile. Ostilitatea fata de Imperiul Otoman este deja evidenta, desi Razboiul Crimeei era inca departe.
Anglia devenise recent republica, avand un protector, ca pe timpul lui Cromwell., post pentru care se luptau politicieni foarte carismatici si cu discursuri briliante. Iti vine sa razi cand te gandesti la Boris Johnson, care are intr-adevar legatura cu Turcia (ca unul dintre protectori) strabunicul sau fiind unul dintre Junii Turci, refugiat in Anglia. Numai ca protectorul din "Utimul om" este un erou care luptase pentru eliberarea Greciei (aluzie la Byron?). Caderea monarhiei Britanice e inca in grafic, mai ales cu eventuala contributie a lui Meghan Markle.
Anglia era republica, dar nobilimea era importanta inca, mosierii inca avea putere. putere politica. Partidele aratau oarecum ca in secolul al XIX-lea, aristocratii erau bine reprezentati, dar existau si populisti. De laburisti nu se spune nimic...
In "Ultimul om" apare si Valahia, care se pare ca ar continua si in secolul XXI domniile fanariote. Principele era ales dintre Grecii din Imperiul Otoman in continuare. Era o functie ravnita...Numai ca Grecia avea sa-si dobandeasca independenta...in 1830, adica in cativa ani de la aparitia cartii. Iar ce sa va intampla cu Valahia se stie deja.
Cat despre progrese tehnice, caii erau in continuare folositi, nu se vorbeste despre trenuri, dar baloanele aveau mult succes. Era uimitor cat de mult puteau scurta calatoriile.....chiar in cazul Angliei. Adica de la saptamani, la...cateva zile. Vapoarele existau, sunt mentionate, dar corabiile era inca la moda. Nicio intuitie despre masinile de calcul, la care a avut contributii chiar fiica lui Byron...Nici macar automobile, noile mijloace de comunicare. Se vorbeste chiar de izolarea in care se cade din cauza ciumei. Oamenii nu mai stiu ce se petrece pe continent. In cat timp ar cadea netul in cazul unei asemenea pandemii? Dar retelele de telefonie mobila?
Dar cel mai interesant e cum e vazuta societatea, educatia, relatiile dintre oameni. Incredibil, dar in Anglia secolului al XXI-lea erau inca...bordeie! Bordeiele erau de nevazut in multe locuri din Romania la sfarsitul secolului al XIX-lea, iar acolo unde erau, erau ceva exotic. Existau inca ciobani analfabeti, relatiile dintre oameni erau ierarhizate, multi erau servitori. In Anglia analfabetismul era deja destul de rar, dar devine exceptional cam in toata Europa peste un secol. Educatia se termina repede si era de tipul clasic, cu filosofie, prea putin tehnica, cariera incepea devreme. Cum sa vorbesti acum la 20, 20 si putini ani, de necesitatea inceperii unei cariere, de debutul in diplomatie! Nu zic ca situatia la care s-a ajuns e neaparat un lucru bun, din contra! Educatia indelungata e acum, dupa unii autori, o forma de protectie sociala. Cand nu iti permiti sa platesti oamenii, ii tii in scoala.
Referior la subiectul care ne intereseaza in primul rand, femeile erau putin reprezentate in viata publica, mai ales in politica, nu aveau nevoie de prea multa educatie obligatorie. Educatia lor era mai mult artistica...si optionala. Nu candideaza la functii publice, nu aspira sa devina...protectori. Proabil altfel ar fi aratat cartea daca ar fi fost scrisa de mama lui Mary Shelley, cel putin din acest punct de vedere.
Dar interesanta e si lupta ideologica, incluzand aici si religia, dar si politica, dintre oameni aflati in cele mai oribile situatii, adica refugiati din cauza ciumei, dintr-o Anglie aproape complet depopulata. Unii vor sa profite de aceste nenorociri pentru a crea miscari religioase fundamentaliste, si acestia sunt cei mai perversi si mai periculosi dintre toti. Apoi polticienii seculari au si ei problemele lor cu partizanatul politic care merge pana la lupte fizice. Aici totul pare cat se poate de actual. Istoria a aratat ca aceste situatii apar in conditii de criza, si foarte probabil ca ar aparea si in cazul unei pandemii. ISIS e dovada clara.
Si ultimul aspect interesant. Unde ar dori oamenii sa traiasca daca tot pamantul ar fi al lor? Sigur, nu in Anglia, o tara lipsita de resurse si prea putin stralucitoare, ci...in magnifica Italia, cu peisajele superbe si numeroasele palate renascentiste.
Concluzia ar fi ca nu se pot face predictii pe termen lung (doua secole la scara istoriei e nimic) despre progresul tehnic, inventii, fenomene sociale care implica resurse, dar se pot face despre natura umana, care ramane aceeasi. Citand "Ultimul om" ramanem cu o idee optimista despre istorie. Uneori viitorul suna mai bine decat in toate visele, dar si mai rau decat din toate cosmarurile. Stiinta si tehnica fac diferenta.
https://carturesti.ro/carte/ultimul-om-238770