Da, dupa ultima declaratie a domnului Rick Santorum, candidat la Presedintia Statelor Unite din partea (cui altcuiva?) Partidului Republican, la o universitate locala din Nebraska. Presidentiabilul American spunea ca orice femeie care nu-si cunoaste rostul, adica sa ingrijeasca de sot si sa nasca bebelusi, are o problema mentala si trebuie sa se trateze. Orice femeie care vine cu alt discurs, prin urmare e suspectata ca vrea egalitate, e in situatia asta.
Dincolo de socul acestei situatii (cum a putut acest individ sa termine o facultate, dar sa si ajunga un politician pe care sa-l citam, cand el insusi pare sa aiba probleme grave de IQ), ne intrebam ce evenimente i-au marcat personalitatea acestui personaj bizar. Intrebarea "de unde a aparut misoginismul", dincolo de aspectele istorice, cuprinde aspecte psihologice. Cum poate o persoana educata, civilizata, sa fie misogina? Unul dintre raspunsurile pe care le-am primit la aceasta intrebare este: misoginismul e practic. Adica pui eticheta "femei" si mergi mai departe fara sa-ti bati capul. Intr-adevarul, pentru domnul Santorum sa-si bata capul cu femeile e cam greu si probabil a renuntat la aceasta lupta de mult.
Evenimentele din viata noastra sunt influentate de alegeri. Cu atitudinea lui nu a avut relatii apropiate cu altfel de femei decat cele care sa se manifeste dupa dorinta lui. E casatorit cu o casnica, mama a 7 copii. Lucru foarte cunoscut in psihologie, anturajul nostru, format din oameni pe care ii alegem, asa cum se poate, dar ii alegem, ne limiteaza si mai mult orizontul, dar ne si te convingerile, pentru ca apropiatii gandesc in mod similar.
Imi aduc aminte ca odata un barbat fara educatie, probabil muncitor in constructii sau ceva similar, m-a ajutat sa manevrez un aparat cu care atunci veneam in contact. Apoi mi-a spus "asa sunteti voi, fetele, invatati greu si uitati repede!" Cand i-am spus asta partenerului meu, a izbucnit in ras. El stia foarte bine din numeroase observatii ca de fapt femeile au o memorie mai buna decat barbatii (in medie). La fel ca si in cazul domnului Santorum, orizontul meu e limitat. Nu am avut niciodata o relatie apropiata cu cineva ca el (nici macar de amicitie de carciuma), nu stiu mai nimic despre oamenii ca el. Imaginea mea despre modul cum sunt percepute femeile, ca si in cazul fenomenului religios, e deformata.
Poate ca misoginismul asta extrem se perpetueaza e pentru ca feministele, femeile emancipate cu adevarat, nu comunica cu acesti indivizi. Poate ca ambele parti ar trebui sa faca acest sacrificiu. Probabil respingerea misoginilor e mai mare din partea feministelor decat invers. Daca in Antichitate existau culturi unde preotesele faceau sexul sacru cu un rol social important, la fel si acum feministele ar putea face "petreceri sacre" unde sa invite misogini. Comunicarea ar fi o sursa de schimbari.
Partea trista e ca misoginii de tip dl. Santorum sunt foarte vocali, influenta lor culturala are dimensiuni apreciabile. Filmele americane sunt pline de stereotipuri gen "sa nu dea Domnul sa castigi mai bine ca sotul..." Idei de genul asta otravesc mintea tinerelor. Daca vrei un sot ca dl. Santorum, da, dar daca vrei altceva, nu numai ca nu va fi un impediment, va fi chiar dezirabil. O veste trista, niciun barbat care sa merite interesul real al unei femei nu vrea femei de casa, dupa modulul dlui Santorum. Dar e mai greu sa-i spui unei fete ca trebuie sa invete, sa gandeasca cu creierul ei, sa simta cu pielea ei, sa fie ea insasi, sa se dezolte si sa investeasca mereu in ea insasi decat s-o inveti sa se machieze, sa gateasca si alte lucruri care se scriu in revistele lucioase. Aceste reviste ar da faliment daca ar scrie despre cariera, forta mentala, vise indraznete. Iar pustoaicele ar intra in depresie vazand munti de neexcaladat in fata lor.
http://www.freewoodpost.com/2012/02/15/santorum-being-female-is-a-mental-disorder/
Dincolo de socul acestei situatii (cum a putut acest individ sa termine o facultate, dar sa si ajunga un politician pe care sa-l citam, cand el insusi pare sa aiba probleme grave de IQ), ne intrebam ce evenimente i-au marcat personalitatea acestui personaj bizar. Intrebarea "de unde a aparut misoginismul", dincolo de aspectele istorice, cuprinde aspecte psihologice. Cum poate o persoana educata, civilizata, sa fie misogina? Unul dintre raspunsurile pe care le-am primit la aceasta intrebare este: misoginismul e practic. Adica pui eticheta "femei" si mergi mai departe fara sa-ti bati capul. Intr-adevarul, pentru domnul Santorum sa-si bata capul cu femeile e cam greu si probabil a renuntat la aceasta lupta de mult.
Evenimentele din viata noastra sunt influentate de alegeri. Cu atitudinea lui nu a avut relatii apropiate cu altfel de femei decat cele care sa se manifeste dupa dorinta lui. E casatorit cu o casnica, mama a 7 copii. Lucru foarte cunoscut in psihologie, anturajul nostru, format din oameni pe care ii alegem, asa cum se poate, dar ii alegem, ne limiteaza si mai mult orizontul, dar ne si te convingerile, pentru ca apropiatii gandesc in mod similar.
Imi aduc aminte ca odata un barbat fara educatie, probabil muncitor in constructii sau ceva similar, m-a ajutat sa manevrez un aparat cu care atunci veneam in contact. Apoi mi-a spus "asa sunteti voi, fetele, invatati greu si uitati repede!" Cand i-am spus asta partenerului meu, a izbucnit in ras. El stia foarte bine din numeroase observatii ca de fapt femeile au o memorie mai buna decat barbatii (in medie). La fel ca si in cazul domnului Santorum, orizontul meu e limitat. Nu am avut niciodata o relatie apropiata cu cineva ca el (nici macar de amicitie de carciuma), nu stiu mai nimic despre oamenii ca el. Imaginea mea despre modul cum sunt percepute femeile, ca si in cazul fenomenului religios, e deformata.
Poate ca misoginismul asta extrem se perpetueaza e pentru ca feministele, femeile emancipate cu adevarat, nu comunica cu acesti indivizi. Poate ca ambele parti ar trebui sa faca acest sacrificiu. Probabil respingerea misoginilor e mai mare din partea feministelor decat invers. Daca in Antichitate existau culturi unde preotesele faceau sexul sacru cu un rol social important, la fel si acum feministele ar putea face "petreceri sacre" unde sa invite misogini. Comunicarea ar fi o sursa de schimbari.
Partea trista e ca misoginii de tip dl. Santorum sunt foarte vocali, influenta lor culturala are dimensiuni apreciabile. Filmele americane sunt pline de stereotipuri gen "sa nu dea Domnul sa castigi mai bine ca sotul..." Idei de genul asta otravesc mintea tinerelor. Daca vrei un sot ca dl. Santorum, da, dar daca vrei altceva, nu numai ca nu va fi un impediment, va fi chiar dezirabil. O veste trista, niciun barbat care sa merite interesul real al unei femei nu vrea femei de casa, dupa modulul dlui Santorum. Dar e mai greu sa-i spui unei fete ca trebuie sa invete, sa gandeasca cu creierul ei, sa simta cu pielea ei, sa fie ea insasi, sa se dezolte si sa investeasca mereu in ea insasi decat s-o inveti sa se machieze, sa gateasca si alte lucruri care se scriu in revistele lucioase. Aceste reviste ar da faliment daca ar scrie despre cariera, forta mentala, vise indraznete. Iar pustoaicele ar intra in depresie vazand munti de neexcaladat in fata lor.
http://www.freewoodpost.com/2012/02/15/santorum-being-female-is-a-mental-disorder/