Despre confuzia care se creaza in jurul termenilor cis, trans, dar si despre atitudinea feministelor, in special a celor radicale, fata de transsexualitate, s-a vorbit mult. Dar nu la noi, din nefericire...
Pe scurt, ideea e ca persoanele trans, adica acele persoane care nu se simt bine cu sexul lor natural, si care vor si sunt gata sa isi schimbe sexul ca sa fie in acord cu sentimentele lor legate de propria identitate, considera ca sunt oprimate de persoanele cis, adica de heterosexuali. Bineinteles ca aici sunt niste probleme.
Care persoane cis? In niciun caz femeile, pentru care rolul care li se da nu e deloc placut, nici ales, nici interesant. Se poate spune si despre feministe ca sunt trans? Sau cuvantul trans are conotatii diferite in diferite culturi. O femeie care conduce si care lucreaza, castiga bani, are succes social, poate fi considerata trans in culturile cele mai oprimante, cum sunt societatile islamiste.
Simone de Beauvoir spunea ca devii femeie cum devii inginer, iar Ilinca Bernea a explicat magistral stereotipurile de gen in ”Legende androgine”. Se pare ca Bernea este si singurul filosof cu adevarat secular din cultura romana, dar asta e alta poveste. Norocul unei femei cis este doar acela de a nu-si cunoaste prea bine ”meseria” de femeie, de a nu sti ce trebuie sa faca, sa simta ca femeie cis. Altfel faptul de a fi cis este o nenorocire care ii distruge viata, cariera si care o condamna sa nu aiba viata persoanala. Sigur, exista riscuri si daca nu devine o femeie ”adevarata”, dar macar in acest caz are sanse macar sa se realizeze pe plan personal. Dar patriarhatul reuseste de cele mai multe ori sa-i ia dreptul la viata personala. Si nimeni nu iese in strada, nu plange, nu da foc, nu distruge pentru ca patriarhatul ne condamna in cel mai bun la caz la absenta vietii personale sau la traume de nedescris.
Pentru persoanele trans care inca mai cred in privilegiile femeilor cis, linkurile urmatoare arata cateva dintre ele. Femeile mor inca pentru ca patriarhatul nu le da dreptul de a dispune de propriul corp. O femeie a murit intr-o tara catolica pentru ca nu i s-a facut un avort cand viata ei era pusa in pericol. Altora vietile le sunt distruse de avorturile care li s-au refuzat.
Maninfestarile patriarhale ar trebui pedepsite la fel ca manifestarile rasiste, xenofobe, antisemite. Ar trebui chiar sa aiba circumstante agravante, cand sunt asociate cu o fapta antisociala. Iar politetea ar trebui sa se schimbe, in sensul ca respectul datorat unei femei sa nu mai fie legat de fragilitatea si rolul ei de sotie si mama, ci de rolul ei de femeie, de fiinta oprimata care vrea si trebuie sa se elibereze. Renuntarea la ”domnisoare” e doar primul pas.
http://revolutionarycombustion.wordpress.com/2012/05/18/cis-is-a-politically-incomprehensible-concept/
http://revolutionarycombustion.wordpress.com/2012/04/23/cis-privilege-does-not-exist-male-privilege-does/
http://io9.com/5958187/what-happens-to-women-denied-abortions-this-is-the-first-scientific-study-to-find-out
http://www.bbc.co.uk/news/uk-northern-ireland-20321741
Pe scurt, ideea e ca persoanele trans, adica acele persoane care nu se simt bine cu sexul lor natural, si care vor si sunt gata sa isi schimbe sexul ca sa fie in acord cu sentimentele lor legate de propria identitate, considera ca sunt oprimate de persoanele cis, adica de heterosexuali. Bineinteles ca aici sunt niste probleme.
Care persoane cis? In niciun caz femeile, pentru care rolul care li se da nu e deloc placut, nici ales, nici interesant. Se poate spune si despre feministe ca sunt trans? Sau cuvantul trans are conotatii diferite in diferite culturi. O femeie care conduce si care lucreaza, castiga bani, are succes social, poate fi considerata trans in culturile cele mai oprimante, cum sunt societatile islamiste.
Simone de Beauvoir spunea ca devii femeie cum devii inginer, iar Ilinca Bernea a explicat magistral stereotipurile de gen in ”Legende androgine”. Se pare ca Bernea este si singurul filosof cu adevarat secular din cultura romana, dar asta e alta poveste. Norocul unei femei cis este doar acela de a nu-si cunoaste prea bine ”meseria” de femeie, de a nu sti ce trebuie sa faca, sa simta ca femeie cis. Altfel faptul de a fi cis este o nenorocire care ii distruge viata, cariera si care o condamna sa nu aiba viata persoanala. Sigur, exista riscuri si daca nu devine o femeie ”adevarata”, dar macar in acest caz are sanse macar sa se realizeze pe plan personal. Dar patriarhatul reuseste de cele mai multe ori sa-i ia dreptul la viata personala. Si nimeni nu iese in strada, nu plange, nu da foc, nu distruge pentru ca patriarhatul ne condamna in cel mai bun la caz la absenta vietii personale sau la traume de nedescris.
Pentru persoanele trans care inca mai cred in privilegiile femeilor cis, linkurile urmatoare arata cateva dintre ele. Femeile mor inca pentru ca patriarhatul nu le da dreptul de a dispune de propriul corp. O femeie a murit intr-o tara catolica pentru ca nu i s-a facut un avort cand viata ei era pusa in pericol. Altora vietile le sunt distruse de avorturile care li s-au refuzat.
Maninfestarile patriarhale ar trebui pedepsite la fel ca manifestarile rasiste, xenofobe, antisemite. Ar trebui chiar sa aiba circumstante agravante, cand sunt asociate cu o fapta antisociala. Iar politetea ar trebui sa se schimbe, in sensul ca respectul datorat unei femei sa nu mai fie legat de fragilitatea si rolul ei de sotie si mama, ci de rolul ei de femeie, de fiinta oprimata care vrea si trebuie sa se elibereze. Renuntarea la ”domnisoare” e doar primul pas.
http://revolutionarycombustion.wordpress.com/2012/05/18/cis-is-a-politically-incomprehensible-concept/
http://revolutionarycombustion.wordpress.com/2012/04/23/cis-privilege-does-not-exist-male-privilege-does/
http://io9.com/5958187/what-happens-to-women-denied-abortions-this-is-the-first-scientific-study-to-find-out
http://www.bbc.co.uk/news/uk-northern-ireland-20321741