Se vorbeste mult despre transsexualitate, dar mai ales, transgender, adica o persoana simte ca e prinsa intr-un corp de gen opus, ca ea apartine altui gen. Nu stiu care era incidenta acestui transgenderism, care duce acum la tratamente chirurgicale mutilante, la tratamente hormonale riscante, contestate de unii specialisti (care nu fac averi din aceasta problema) inainte de al treilea val de feminism, inainte de impunerea ideii de gen. Nu stim care este in culturile in care se vorbeste mai putin despre gen, in care se face o propaganda mai slaba acestei notiuni. Nu e greu de verificat, si existenta unei corelatii e prea usor de prezis, nicio o casa de pariuri nu ar pune o cota mare pe ea.
Dar ce zice natura despre acest aspect? Ca si in alte cazuri, in care experimente oribile, imorale, au condus la concluzii stiintifice importante, exista si aici o sursa de date, care vine culmea, din societatile puternic patriarhale. Cartea suedezei Jenny Nordberg, "Fetele ascunse din Kabul", foarte documentata nu numai jurnalistic, pentru ca Nordberg este jurnalista, dar si din punct de vedere medical, al teoriilor feministe, arunca un spot gros de lumina peste acest fenomen.
E vorba de un fenomen descris in societatile puternic patriarhale, cum ar fi Afghanistan, Iran sau chiar Albania. In Afghanistan se numeste "basha posh" (probabil in Dari, dialect persan, foarte raspandit in aceasta tara). Despre ce e vorba? Despre nevoia patriarhala a unei familii de a avea fii, pentru ca numai barbatii in patriahat mostenesc rangul, numele si averea. In matriarhat exista aceeasi nevoie, pentru ca femeile mostenesc rangul si averea, dar acolo se pot adopta fete in acest scop. Dar in patriarhat, cum se stie, lucrurile sunt mai dure. Asa ca in unele cazuri, daca o familie a avut numai fete, atunci o fata (a treia, a patra fiica nascuta) primeste rol de baiat cel putin pana la nasterea unui fiu in familie. Ea se imbraca in haine de baiat, e libera sa se plimbe cu bicicleta si sa se catere in arbori, sa petreaca in compania baietilor si a barbatilor, a rudelor de sex masculin etc. Deci nu simte ea, nu alege ea, rolul ii e atribuit chiar de familia cu puternice mentalitati patriarhale. Interesant e ca nu se mai poate desparti de el, de exemplu cand ajung la maturitate, mai ales daca in familia aceea s-a nascut pana la urma un baiat. Femeile care au vazut cum e sa fii barbat ar face orice sa nu se intoarca la rolul de femeie, pe care una dintre ele il defineste ca pe situatia in care cineva e stapan pe viata ta.
Aceaste experimente arata clar cum e cu transsexualii, daca nu intotdeauna, macar de multe ori. Diferenta fata de trransexualii din Occident si aceste fete e ca occidetnalilor li se pare ca aleg. Dar medicii, propaganda medicala si culturala s-ar putea sa aleaga pentru ei.
Experientele cu acele femei care au fost alese aleator, dupa ordinea nasterii lor, sa joace rolul de barbati, arata ce e de fapt creierul feminin si masculin. De fapt femeile pot face ce fac barbatii, dar invers, nu. Chiar o femeie afghana, fosta bacha posh, intervievata de Nordberg, spune asta: "noi stim cum e in locul lor, ei nu stiu cum e in locul nostru" Femeile pot fi barbati, dar barbatii nu pot fi femei. Masculinitatea e usor de adoptat, dar feminitatea, nu, Nu numai femeile, dar si barbatii gandesc asa. Interesant e ca pana si forta fizica se modifica, aceste femei, cele putin unele care reusesc sa ramana in rol de barbat pana la capat, sunt mai puternice, au alta atitudine, fiind greu de deosebit de barbati. Ar fi interesaant cate femei trans exista in tari ca Afghanistan, daca barbatii se inghesuie sa joace roluri de femei altundeva decat in Occidentul cu o oarecare emancipare a femeii.
Aceste experimente raspund la multe intrebari legate de fenomenul transexualitatii. Intr-o lume fara gen acest lucru ar mai fi necesar? O tanara politiciana Afghana spune cu durere: intr-o lume normala nu mi-as imbraca fata in baiat. Probabil intr-o lume normala, oamenii nu ar mai fi transexuali. De ce ai avea nevoie sa ai rolul de gen al altui sex daca acele roluri nu exista? De ce ai avea nevoie de asta daca poti face orice? Chiar si in trecut, transsexualitatea se referea tot la roluri de gen. In trecut, ca si acum, existau meserii masculine si feminine. Acest aspect exista si in matriarhat, Femeile si barbatii imparteau resurse diferite. Ca meseriile atribuite sexelor erau absolut invers in diverse culturi asta e alta poveste. Sexul exista, e ceva clar, dar genul e intr-adevar un construct social, cultural, dar mai ales economic. De fapt in cultura noastra nu se prea stie ce e sexul, iar ceea ce credem dsepre sex, inca de cand suntem mici, e vorba de fapt despre gen. Daca noi nu cunosteam structura clitorisului pana acum cativa ani, despre mecanismul erectiei am aflat abia la sfarsitul anilor 90, stim despre sex cam tot ce stiu si copiii din toata lumea: atribute de gen. Copiii nu stiu diferenta dintre sexe, dar stiu bine cine e fata si baiat dupa haine si atitudini, cum spune Fausto -Sterling in "Sexing the body"', dar cum ne aducem cu totii aminte din copilarie. Mai mult, chiar daca afla de diferente biologice, ei continua sa atribuie sexul mai mult pe baza hainelor si a atitudinii (genului). Adulti nu sunt departe.
Fenomenul descris aici sugereaza ca toate ipotezele legate de transsexualitate, dar si de sexualizarea normala, a propos de sexualizarea creierului inainte si dupa nastere, de influenta hormonilor, ajung astfel la contradictii grave, iar ipoteza "born this way" promovata cel mai mult de homosexualii barbati iese destul de sifonata de aici. Dar ce conteaza adevarul? Cert e ca societatea are nevoie de doua sexe, pentru rolurile de gen, pentru mosternire, pentru politica, pentru exploatare. In Iran sunt cele mai multe operatii de schimbare de sex, in sensul ca gay-i barbati devin femei pentru a evita pedeapsa cu moartea. Nu e posibil ca un barbat sa fie efeminat, ar conduce la distrugerea ideii de barbat, asa ca e silit sa devina "femeie". Dar femeile asta vor, barbati "efeminati"', daca sexualitatea si alegerea lor e libera, nu in sensul supravietuirii. Numai ca femeile nu au nicio importanta in patriarhat.
Din ce in ce pare a se contura ideea ca homosexualitatea si transsexualitatea exista din cauza patriarhatului. Oare in putinele societati matriarhale se poate semnala asa ceva? Cu ce incidenta? Homosexualitatea feminina, lesbianismul, e un raspuns normal la patriarhat, la sexualitatea masculina, la dominatia masculina, la imposibilitatea unei vieti sexuale feminine (femeiesti normale). Desi ar putea fi si lesbiene care sa adopte lesbianismul ca evitarea rolului feminin in patriarhat. Exaltarea masculinatii, cum apare in operele lui Yourcenar, asociata cu lesbianism in viata de toate zilele, ar fi semne ale acestui fenomen, un fel de transsexualitate feminina mai blanda. Iar homosexualitatea masculina variaza intre cult masculinist (la barbatii pasivi) si abuz masculin in situatia in care femeile sunt cumva protejate de aceste abzuri, ca obiecte ale unor barbati puternici. Biblia descrie un astfel de episod, in Sodoma si Gomora. Barbatii insetati de orgii masculine refuza femeile virgine, ci vor doar barbatii oaspeti. Femeile virgine, fiicele, impunneau un anumit tip de relatie, pe care barbatii nu l-ar fi impus.
Cultul masculinitatii ar putea fi cumva la originea acestor comportamente, daca nu in toate cazurile. macar adesea. Daca unii barbati gay, in general pasivii, dar nu numai, au un cult pentru virilitate si un dispret profund pentru femei, pentru ce e feminin, cum se poate observa adesea, dar cum transpare si din analizele Andreei Dworkin in "Intercourse"', mai surprinzator (sau poate nu?) e ca si femeile foste bacha posh, tot pe barbati ii admira, le place compania lor, spre deosebire de a femeilor, dominata de barfe. Dar ele nu inteleg ca barfele femeiesti vin din lipsa totala de perspective, din limitarea universului, din strictetea rolului de gen. Rolul de gen feminin in patriarhat e dezumanizant, femeilor respective li se neaga dezvoltarea unor functii psihice umane, a propriei gandiri, simtiri, demnitati umane. Patriarhatul le transforma in monstri, ceea ce feminismul a trebuit sa admita, asa cum admite ca patriarhatul transforma barbatii intr-un anumit tip de monstri, care totusi au dreptul sa viseze, in limitele rolului dur, impus si lor.
Ce e de facut pentru femeile patriarhale, pentru alte victime ale patriarhatului, homosexualii si transsexualii, adepti ai cultului falusului? Psihoterapie feminista, dar si o revolutie feminista, anti-patriarhala, care sa dea sansa unei vieti curatate de virusii politici, materiali, sociali si spirituali ai patriarhatului. O viata cu adevarat libera de cel mai dur si mai mizerabil sistem din istorie.
https://purplesagefem.wordpress.com/2016/07/07/no-paris-lees-trans-activists-are-not-abolishing-gender/
http://bachaposh.com/