Am aceasta schita de ceva timp. Dar acum o sa-i dau drumul. Am mai multe povestirir sf feministe, cel putin majoritatea dintre ele. Vreau sa le public, eventual in engleza in reviste, in romana nu stiu daca merita altfel decat pe cont propriu, avand in vedere situatia de la noi. Vor fi si ele, ca alte carti, in curand pe Amazon sau alte librarii online.
Prima povestire, "Printre gene", era chiar scrisa de mult timp. Dar intamplarea a fost s-o pierd, adica sa n-o mai gasesc printre numeroasele documente in calculatoarele pe care le-am avut intre timp. Poate intr-o zi sper ca o voi gasi.... Asa ca am rescris-o, luand in considerare situatia de acum si din ultimii ani. Se numea tot la fel, era vorba in principal de acelasi lucru, avea aceleasi personaje, cu aceleasi nume. Dar nu vorbea nici de pandemie, nici de aberatiile ideologice din ultimul timp, nici de incalcarile drepturilor omului. Era tot o anarhie transumanista.
Dintre alte povestiri vechi, scrise in anii studentiei si imediat dupa, cand a scrie literatura nu era aproape deloc recompensat, nu exista posibiltatea sa publici cu usurinta in engleza, este una numita "Nascut pe 8 Martie sau cele doua fete ale iadului", despre o utopie feminista. Personajele principlae sunt albaneze, din revolta fata de independenta Kosovo si de bombardarera Belgradului. Am salvat-o de atunci, era scrisa pe foi, nu pe calculator. Pe calculator am mai avut "Urme pe culturi", "Ultimul vanator de balene", dar si altele, neterminate, doar in stadiu de schita.
De atunci am mai scris doua (ce e interesant, acum scrisul merge extraordinar de repede) si mai am inca multe in plan. Nu ma consider scriitoare, mi se pare ca termenul asta e utilizat excesiv. Cred ca scriitorii sunt cei capabili sa faca arta, sa creeze sentimente si senzatii din fraze, intortocherea cuvintelor. Eu sunt doar o persoana al maiba de alfabetizata care se tine de alfabetizare.