Shivani Singh, o scriitoare intre doua lumi

Shivani Singh, autoarea romanului "Moarte la curtea rajahului" si-a prezentat de curand cartea in Romania. Scriitoarea are orgini regale, si a acordat un interviu pe aceasta tema unui ziar local. Viata ei in copilarie s-a impartit intre palat si lumea oamenilor normali (colegii ei de scoala), dar la maturitate a ales sa fie (doar?) o femeie moderna, originile ei principiare devenind un amanunt de CV. S-a casatorit cu un barbat fara origini nobiliare, are doi copii, dar cel mai important, are o cariera.
Interviul e destul de scurt, dar atinge niste probleme din sfera feminista. Din nefericire nu foarte stiintific. E un interviu intr-un ziar. Situatia femeilor in India, si aici ma refer la traditie, e una foarte interesanta, diferita de cea din Pakistanul musulman. Legile in India moderna sunt altfel decat cele din Pakistan, unde e nevoie de 5 martori barbati pentru ca o femeie violata sa nu ajunga in inchisoare. In India legile sunt in favoarea femeilor, dar se pare ca nu numai legile moderne. Pakistanul e musulman, pe cand in India religia dominanta e hinduismul. Budhismul e originar din India, dar acum e o religie minoritara, fiind mult mai extins in alte tari, in special din estul Asiei.

O analiza istorica a statusului femeilor in functie de sursa de hrana
India e o veche civilizatie. Si civilizatia inseamna agricultura. Din cate imi amintesc de la lectiile de istorie, agricultura ar fi putut fi o inventie feminina. E normal, avand in vedere ca in societatile traditionale de culegatori-vanatori femeile sunt culegatoare de plante, ele asigurand cea mai mare parte a necesarului de hrana al familiei. Ele ar fi fost primele care ar fi cultivat plantele. De asemenea, mostenirea bunurilor e normal sa se fi facut pe linie feminina, cel putin la inceput. Obiceiul zestrei, care exista si la Europeni, este o constanta in India rurala. Zestrea e o forma de mostenire pe linie feminina. Femeile primesc ceva cand se marita, nu sunt practic "cumparate" ca in multe societati "male dominated". Ceea ce vedem in prezent la Romi, mai mult sau mai putin, apartine societatilor nomade, "male dominated". Ceva asemanator e in Africa, in tarile Arabe. Femeia trece in posesia sotului, e moneda de schimb intre tatal si sotul ei. Ea nu are nimic, bunuri materiale, nici drepturi. Statusul ei juridic e de copil.
Ce au in comun aceste societati? Nu au practicat agricultura. Atunci cand exista practica agriculturii, situatia se schimba. Am gasit o astfel de societate diferita in Africa. E vorba de societate traditionala, adica neinfluentata de Occident cand a fost descoperita.
In schimb, India traditionala era diferita. Celebrele Amazoane intalnite de armata lui Alexandru Macedon proveneau din aceasta zona. Dupa milenii, Occidentalii descopera in sudul Indiei acele temple care abunda in scene cu tenta sexuala. Cate reprezentari sexuale exista in culturile "male dominated" de tipul tarilor Arabe fundamentaliste? Cate erau si in Evul mediu European. Acolo unde femeile sunt libere, sexualitatea e mai deschisa.
Desi interesul meu istoric e foarte mare, iar interesul pentru feminism e de asemenea, nu am inca deloc cunostinta de faptul daca exista analize istorice care sa explice statusul diferit al femeilor. Pare simplu si logic faptul ca posibilitatea de a-si administra averea sa fie determinanta pentru statusul lor juridic, pentru drepturile lor sociale.
Dar societatile traditionale de agriculturi au fost alterate cultural de cele care le-au cucerit, adica cele de crescatori de animale nomazi, superiori din punct de vedere militar. Odata cu ele a aparut alterarea drepturilor femeilor. Se pare ca in India de vina pentru asta a fost venirea triburilor de indo-europeni, care le-au dat limba (limbile). La fel s-a intamplat in Grecia, ultimul val de indo-europeni a distrus acea libertate a femeilor descrisa in Odiseea si Iliada. In tarile Romane, povestesc calatorii Occidentali, femeile erau foarte libere pana la venirea Turcilor.
Statusul diferit al femeilor din paturile dominante fata de cele sarace, de exemplu in Grecia Antica, se explica in acest fel. Nobilele Ateniene nu aveau niciun drept, femeile simple faceau scandal. Pana la urma insa, dincolo de diferentele culturale, traditia in unele zone a fost mai importanta. Femeile si-au pastrat cateva drepturi esentiale.
Interviul cu Shivani Singh se incheie cu fraza- raspuns la intrebarea ce ar fi fost viata ei daca ar fi ramas printesa:
"Aş fi sfârşit ca mama sau ca bunica mea, care nu au părăsit casa şi s-au dedicat în întregime unei vieţi lipsite de viaţă. Aş fi avut însă, conform tradiţiei, dar şi a legii, întregul control asupra averii mele moştenite de la familie."
Controlul asupra averii...atat de putin, dar atat de mult pentru a construi o lume moderna...Cand eram mica ma intrebam cine e mai bogat, un copil al epocii mele care are televizor si video (ca asta era atunci la moda, acum nu mai exista) sau un imparat antic care nu avea nici macar aspirina. Ma intreb din nou cine e mai bogata, o printesa Saudita sau o femeie de serviciu occidentala. Raspunsul meu e clar. Nu as sta nici macar o secunda sa il caut sau sa aleg intre cele doua. Libertatea nu are pret, ca si viata.


http://www.evz.ro/detalii/stiri/shivani-singh-despre-fata-nevazuta-a-regalitatii-indiene-909357.html