A fi femeie nu înseamnă ce cred unii bărbați că înseamnă. Și aici nu mă refer la cum se simte biologic calitatea de a fi femeie (să nu zic ”feminitatea”, care înseamnă rolul de gen feminin în patriarhat, adică submisivitate), ci ce trebuie să facă o femeie cu adevărat, care e rolul ei de gen real. Ceea ce cred bărbații că sunt femeile, ceea ce vor transsexualii să fie, nu există de fapt. Ei își imaginează o femeie pornificată, care practică prostituția fiind deplin fericită și mulțumită de asta. În rest nu are nicio grijă. În realitate, femeile care ajung să practice prostituția, indiferent de nivel, o fac din disperare, dezamăgire, iar a fi prostituată e renunțarea la tine însăți, la comportamentul sexual feminin, adică alegerea partenerului, ceea ce fac și animalele femele. Adică în primul rând ele o fac, femeile din patriarhat și-au pierdut această calitate. Prostituatele renunță la exact ceea ce înseamnă să fii femelă, sexualitatea feminină naturală. Alegere și căutare a plăcerii pentru tine. Prostituția e anti-femei, e negarea femeii.
Numai că bărbații nu au cum să înțeleagă asta. Femeile nu vor să fie păpuși gonflabile fără sentimente. Ele vor să seducă, să aleagă, să fie adorate, dorite, să facă ce vor cu partenerii. De care se plictisesc natural oricum repede.
Dacă femeile nu sunt prostituate naturale, cum ar vrea bărbații, ele sunt lideri naturali. Ele au o conștiință mai dezvoltată. În orice cultură, oricât de misogină, se consideră că femeile sunt mai morale decât bărbații. Mai mult, lor li se pretind alte standarde morale. Lor li se pretinde un control comportamental mai bun. Bine, în patriarhat moralitatea femeilor e în primul rând sexuală, ceea ce înseamnă de fapt anihilare sexuală.
Dar femeile au un control comportamental mai bun. Ele au lobii frontali mai dezvoltați. Și asta le face practic mai oameni. Femeile sunt adevărații oameni, nu doar că sexul de bază este cel feminin la om. Un individ fără cromozomul Y este femelă. La Drosophila, musculița de oțet, este mascul. Pentru că la musculiță, deși are același determinism cromozomial al sexului ca la mamifere (XX, femelă, XY mascul), sexul de bază este cel masculin.
Dar la
om femela are dezvoltate mai bine exact funcțiile psihice și
comportamentale specific umane. Lobii frontali sunt mai mari.
Planifică mai bine, se controlează mai bine (câte femei sunt în
pușcărie, deși ele sunt mai dur pedepsite?), au mai multă viziune
și flexibilitate. Și au mai multă spiritualitate (a nu se înțelege
religie). Asta le face mai buni lideri. Și cum se vede, femeile
chiar sunt lideri mai buni. Chiar dacă patriarhatul nu le lasă
să-și exercite acest talent la nivelul la care merită, femeile
sunt lideri informali ai propriilor familii. Fie că sunt mame,
surori, bunici, mătuși etc. Femeile au grijă de familii.
Ce
zonă din creier e mai dezvoltată la bărbați? Amigdala, o
structură specifică a ceea ce se numește creierul de mamifer. E
implicată în emoții, dar și în sex. Să nu ne facem iluzii. E
vorba de frică, de emoții animalice, văzute pe stadion, nu de
rafinament sau chiar interes sexual foarte mare, care ar duce cumva
la rafinament sexual, ca orice pasiune exercitată bine. Nu, e vorba
de frică, de teritorialitate, de răspunsuri violente, de căutat
dușmani, și tot ce se vede în pasiunile bărbaților, de la sport
la război. Un studiu arăta că bărbații au mereu în cap o
comparație fizică cu alți bărbați. Adică merg pe stradă
evaluând orice alt bărbat ca pe un rival care îi poate ataca, cu
care trebuie să se măsoare. Egoismul, individualitatea de tip
profit, tot specifice bărbaților (adică gândire de genul ”mie
ce-mi iese la afacerea asta?” sau ”ce avantaje am?”).
Ce fel de lideri pot ieși de aici? Cum ar arăta lumea condusă de bărbați? Dar se vede. Și e absolut șocant, pentru o fetiță, să vadă pe ce gândire simplistă, brutală, ilogică, se pot baza multe valori culturale. Femeile învață să accepte aceste nonsensuri și crime prin educație. Ele doar sunt inferioare, nu au o cultură a lor. Ele se supun bărbaților, trebuie să fie ca ei, dacă vor să fie egale, să-și dovedească valoarea.
Dar ele nu își permit să fie și în familie, în microsistemul de care sunt responsabile, ca bărbații. Pentru că s-ar alege praful dacă ar fi. Ceea ce nu știu ei, mai ales cei care se pretind femei, e cât de greu e să fie femeie, să îți exerciți cu adevăratul rolul de gen. Adică să fii responsabilă, înțelegătoare, creativă, logică, limpede ca un cristal în gândire. Și mai ales, trebuie să te abții, să te controlezi, să-ți calci pe suflet. Să îți folosești din greu creierul uns de estrogeni din copilărie, și mai ales prefrontalul. În ciuda marii emotivități, trebuie să te controlezi, să te abții, să faci ce trebuie, nu ce simți. Dacă nu ai emoții, nu ai afectivitatea feminină, nu faci alegeri bune, nu vezi prioritățile în sarcini. Dar emoțiile puternice și controlul lor te costă la sănătate. Nu e de mirare că mai multe femei au boli autoimune. Dar asta nu contează. Dacă femeile nu ar fi așa, dacă nu ar fi conștiente, familia ar fi ce e societatea, adică tot un război cu victime sau cu ființe distruse de neglijență. Greșelile afective, cognitive, calculele eronate, evaluările inexacte, le costă în final tot pe ele. Dacă membrii familiei, care se hrănesc cu energia și consumul nervos al femeii care îi are în grijă, suferă din cauza orgoliului, lipsei de responsabilitate a ei, lipsei de control sau de implicare, suferința se răsfrânge tot asupra ei. Ea plătește prețul cel mare. Asta înseamnă să fii femeie. Ca femeie, recompensa e ceva greu de obținut. Poți fi fericită dacă eviți pedeapsa, adică suferința altora, că pe tine te pui pe ultimul plan. Altfel, totul se duce de râpă, cum se vede.
Dacă acest lucru despre femei s-ar cunoaște cu adevărat și s-ar înțelege, liderii ar trebui să fie în majoritate femei. Liderul adevărat e protectiv în primul rând. Dar nu în sisteme patriarhale, unde femeile trebuie să respecte în primul rând ierarhia și principiile patriarhale, apoi să facă ce simt că trebuie făcut. Nu facem așa, și vedem în jur lideri ca ayatolahii, Putin, Netanyahu etc. Războaiele din jur, dezastrele umanitare sunt doar rezultatul patriarhatului, ambițiilor și ierarhiilor patriarhale. În rest, omul nu contează.