A fi femeie nu înseamnă ce cred unii bărbați că înseamnă. Și
aici nu mă refer la cum se simte biologic calitatea de a fi femeie
(să nu zic ”feminitatea”, care înseamnă rolul de gen feminin
în patriarhat, adică submisivitate), ci ce trebuie să facă o
femeie cu adevărat, care e rolul ei de gen real. Ceea ce cred
bărbații că sunt femeile, ceea ce vor transsexualii să fie, nu
există de fapt. Ei își imaginează o femeie pornificată, care
practică prostituția fiind deplin fericită și mulțumită de
asta. În rest nu are nicio grijă. În realitate, femeile care ajung
să practice prostituția, indiferent de nivel, o fac din disperare,
dezamăgire, iar a fi prostituată e renunțarea la tine însăți,
la comportamentul sexual feminin, adică alegerea partenerului, ceea
ce fac și animalele femele. Adică în primul rând ele o fac,
femeile din patriarhat și-au pierdut această calitate.
Prostituatele renunță la exact ceea ce înseamnă să fii femelă,
sexualitatea feminină naturală. Alegere și căutare a plăcerii
pentru tine. Prostituția e anti-femei, e negarea femeii.
Numai
că bărbații nu au cum să înțeleagă asta. Femeile nu vor să
fie păpuși gonflabile fără sentimente. Ele vor să seducă, să
aleagă, să fie adorate, dorite, să facă ce vor cu partenerii. De
care se plictisesc natural oricum repede.
Dacă
femeile nu sunt prostituate naturale, cum ar vrea bărbații, ele
sunt lideri naturali. Ele au o conștiință mai dezvoltată. În
orice cultură, oricât de misogină, se consideră că femeile sunt
mai morale decât bărbații. Mai mult, lor li se pretind alte
standarde morale. Lor li se pretinde un control comportamental mai
bun. Bine, în patriarhat moralitatea femeilor e în primul rând
sexuală, ceea ce înseamnă de fapt anihilare sexuală.
Dar
femeile au un control comportamental mai bun. Ele au lobii frontali
mai dezvoltați. Și asta le face practic mai oameni. Femeile sunt
adevărații oameni, nu doar că sexul de bază este cel feminin la
om. Un individ fără cromozomul Y este femelă. La Drosophila,
musculița de oțet, este mascul. Pentru că la musculiță, deși
are același determinism cromozomial al sexului ca la mamifere (XX,
femelă, XY mascul), sexul de bază este cel masculin.
Dar la
om femela are dezvoltate mai bine exact funcțiile psihice și
comportamentale specific umane. Lobii frontali sunt mai mari.
Planifică mai bine, se controlează mai bine (câte femei sunt în
pușcărie, deși ele sunt mai dur pedepsite?), au mai multă viziune
și flexibilitate. Și au mai multă spiritualitate (a nu se înțelege
religie). Asta le face mai buni lideri. Și cum se vede, femeile
chiar sunt lideri mai buni. Chiar dacă patriarhatul nu le lasă
să-și exercite acest talent la nivelul la care merită, femeile
sunt lideri informali ai propriilor familii. Fie că sunt mame,
surori, bunici, mătuși etc. Femeile au grijă de familii.
Ce
zonă din creier e mai dezvoltată la bărbați? Amigdala, o
structură specifică a ceea ce se numește creierul de mamifer. E
implicată în emoții, dar și în sex. Să nu ne facem iluzii. E
vorba de frică, de emoții animalice, văzute pe stadion, nu de
rafinament sau chiar interes sexual foarte mare, care ar duce cumva
la rafinament sexual, ca orice pasiune exercitată bine. Nu, e vorba
de frică, de teritorialitate, de răspunsuri violente, de căutat
dușmani, și tot ce se vede în pasiunile bărbaților, de la sport
la război. Un studiu arăta că bărbații au mereu în cap o
comparație fizică cu alți bărbați. Adică merg pe stradă
evaluând orice alt bărbat ca pe un rival care îi poate ataca, cu
care trebuie să se măsoare. Egoismul, individualitatea de tip
profit, tot specifice bărbaților (adică gândire de genul ”mie
ce-mi iese la afacerea asta?” sau ”ce avantaje am?”).
Ce fel
de lideri pot ieși de aici? Cum ar arăta lumea condusă de bărbați?
Dar se vede. Și e absolut șocant, pentru o fetiță, să vadă pe
ce gândire simplistă, brutală, ilogică, se pot baza multe valori
culturale. Femeile învață să accepte aceste nonsensuri și crime
prin educație. Ele doar sunt inferioare, nu au o cultură a lor. Ele
se supun bărbaților, trebuie să fie ca ei, dacă vor să fie
egale, să-și dovedească valoarea.
Dar ele
nu își permit să fie și în familie, în microsistemul de care
sunt responsabile, ca bărbații. Pentru că s-ar alege praful dacă
ar fi. Ceea ce nu știu ei, mai ales cei care se pretind femei, e cât
de greu e să fie femeie, să îți exerciți cu adevăratul rolul de
gen. Adică să fii responsabilă, înțelegătoare, creativă,
logică, limpede ca un cristal în gândire. Și mai ales, trebuie să
te abții, să te controlezi, să-ți calci pe suflet. Să îți
folosești din greu creierul uns de estrogeni din copilărie, și mai
ales prefrontalul. În ciuda marii emotivități, trebuie să te
controlezi, să te abții, să faci ce trebuie, nu ce simți. Dacă
nu ai emoții, nu ai afectivitatea feminină, nu faci alegeri bune,
nu vezi prioritățile în sarcini. Dar emoțiile puternice și
controlul lor te costă la sănătate. Nu e de mirare că mai multe
femei au boli autoimune. Dar asta nu contează. Dacă femeile nu ar
fi așa, dacă nu ar fi conștiente, familia ar fi ce e societatea,
adică tot un război cu victime sau cu ființe distruse de
neglijență. Greșelile afective, cognitive, calculele eronate,
evaluările inexacte, le costă în final tot pe ele. Dacă membrii
familiei, care se hrănesc cu energia și consumul nervos al femeii
care îi are în grijă, suferă din cauza orgoliului, lipsei de
responsabilitate a ei, lipsei de control sau de implicare, suferința
se răsfrânge tot asupra ei. Ea plătește prețul cel mare. Asta
înseamnă să fii femeie. Ca femeie, recompensa e ceva greu de
obținut. Poți fi fericită dacă eviți pedeapsa, adică suferința
altora, că pe tine te pui pe ultimul plan. Altfel, totul se duce de
râpă, cum se vede.
Dacă
acest lucru despre femei s-ar cunoaște cu adevărat și s-ar
înțelege, liderii ar trebui să fie în majoritate femei. Liderul
adevărat e protectiv în primul rând. Dar nu în sisteme
patriarhale, unde femeile trebuie să respecte în primul rând
ierarhia și principiile patriarhale, apoi să facă ce simt că
trebuie făcut. Nu facem așa, și vedem în jur lideri ca
ayatolahii, Putin, Netanyahu etc. Războaiele din jur, dezastrele
umanitare sunt doar rezultatul patriarhatului, ambițiilor și
ierarhiilor patriarhale. În rest, omul nu contează.