Lesbienele- adevaratele femei

Femininismul de al treilea val, cum am mai spus, a cam denaturat feminismul. L-a rupt in bucatele care nu mai au nicio legatura cu scopul initial al feminismului, eliberarea femeilor. De fapt noul val, cum s-a mai spus, a intarit status quo-ul in moduri subtile si perverse. Pornografia, folosirea sexuala a femeilor de catre barbati, fara probleme de constiinta, a devenit morala sub masca eliberarii acestora, Insasi ideea de femeie nu mai inseamna nimic, din moment ce transsexuali, barbati care se viseaza femei, se revendica a fi femei numai pentru ca doresc sa fie femei. Ca si cand a fi femeie e doar un vis, un rol. Poti sa te revendici transmilionar, transalb sau transcetatean European? Nu, ai de-a face cu legea daca o faci. Transsexualii sunt victime ale patriarhatului, ale rolurilor de gen. Ei reprezinta o mostenire a influentei culturale a genului...Inca o dovada cat de importanta e cultura in inventarea necesitatilor.
Nu, a fi femeie e in primul rand ceva biologic, dar peste care se adauga rolurile de gen, care nu fac altceva decat denatureaza femeile. Societatea patriarhala, in toate formele ei, neaga natura femeilor, le transforma in papusi care sa satisfaca gusturile barbatilor, nu care sa duca vieti in care sa-si caute propria fericire, sa-si implineasca propriile dorinte. Am vazut candva un comentariu pe net, legat de rolul femeilor. "Ele sunt facute sa ne nasca, sa ne creasca, sa ne ingrijeasca". Cum? Nu sunt oare facute pentru propria cautare a fericirii? Sunt facute pentru altii? Imi aduc aminte si pasajul despre modul cum vedeau Americanii din prima jumatate a secolului al XIX-lea egalitatea femeilor, din "Democratie in America" de Alexis de Tocqueville. Acolo se lauda cresterea femeilor tinere, egale cu barbatii, educate la fel in familiile de origine. Dar totul se schimba atunci cand ele se casatoreau. Autorul chiar folosea, in traducerea engleza "the toil of matrimony", adica jugul, suferinta si efortul casatoriei. Sub masca responsabilitatii si a importantei activitatii lor, ele munceau foarte mult, isi asumau riscuri, dar nu aveau recompense. Nu aveau drepturi politice, chiar erau laudate ca nu cer egalitate ca Europencele, nu voiaiu proprietati pentru ele, si mai ales, nu cereau rasfat. In Europa, unele femei sunt rasfatate, dar barbatii aceia nu le vad egale, puncta autorul, pe cand Americancele responsabile erau laudate pentru asta si considerate "egale", desi tot barbatii erau sefii chiar ai gospodariei. Sigur, si castitatea lor, a celor casatorite, era laudata, ca si cand ar fi fost o valoare sociala. Nu contau tragediile personale ale prostituatelor,atata timp cat ordinea sociala era mentinuta. Asta se scria intr-o carte care vorbea despre democratie si libertate...Pierderea barbatilor Americani, fata de cei Europeni, era insa faptul ca femeile, asa dure si active cum erau, nu mai erau gata sa-i incante. Din orice punct am vedea sitautia, femeile erau privite doar prin importanta lor economica intr-o lume a barbatilor. Ca o resursa. Din pacate, acum lucrurile nu stau cu mult diferit.
Si totusi in lumea asta in care feminismul tine de fapt de domeniul trecutului, exista o speranta. Lesbienele. Candva aflate in fruntea miscarii feministe, sunt poate o speranta a ei in continuare.
Sigur ca ultimul val de feminism a denaturat si lesbienele, si cultura lor. Acum "lesbianiasmul" se refera doar la sex, la orientare sexuala (notiune care vine din cercetarea stiintifica, avandu-si originea intr-un chestionar, fara sa stim deci acoperirea lui reala). Acum lesbienele, cel putin din Europa, dar nu numai, sunt adesea debusolate, multe considerandu-se queer, adica neclare in ce priveste preferintele lor sexuale. Sunt si foarte tolerante fata de transsexualism si accepta includerea lor in miscarea LGBT. Au aderat, cu alte cuvinte, la propaganda obisnuita, inclusiv la cea biologica, sustinuta de putine date, despre "sexul creierului".
Dar nu asta erau in anii '70. Lesbienele din unele tari, cum ar fi SUA, dar mai ales Australia si Noua Zeelanda, unde exista comunitati mari de lesbiene, afiliate adesea feminismului radical, au o cultura total diferita. Dar ceva esential despre ele este ca sunt adevaratele femei. Ele sunt cele mai sincere femei, ele spun ce vor de la viata, de la o relatie, nu sunt ceea ce vor barbatii. Ele chiar sunt sau macar incearca sa fie "'eliberate de patriarhat".  Ele vor pasiune, sentimente profunde, nu accepta acea deconectare dinre sentimente si sex, la care consimt nu numai barbatii, dar si femeile in patriarhat. De fapt viata sexuala a femeilor, a celor mai multe dintre ele, ar fi imposibila fara acea deconectare. Citind cartea unor lesbiene, feministe radicale si butch (nu cunosc termenul in Romana sau macar in alte limbi latine) simti o atingere profunda a indentitatii feminine. Eu, cel putin, m-am regasit in ideile, sentimentele lor. Revendicarile lor au umblat prin creierul meu adolescent, Am vrut ce vor ele, in adancul sufletului vreau in continuare ce vor ele. Doar ca viata m-a despartit de acele dorinte, considerate irealizabile sau greu realizabile.
Ele vor sa fie libere, sa iubeasca liber, sa arate si sa poarte confortabil. Butch, fiinte sensibile care cel mai adesea au relatii pasionale si profunde, resping cu tarie "feminitatea", rolul de gen feminin. Ele nu au avut niciodata relatii cu barbatii, au fost mereu lesbiene, nu au acceptat niciodata rolul de gen feminin, cu ceea ce Andrea Dworkin numea "heterosexual corvee", corvoada heterosexuala. Ele arata astfel total nemachiate, imbracate comod, fara tocuri si alte instrumente de tortura. Cam 5% dintre lesbiene sunt butch, dar ele sunt adesea oprimate de alte lesbiene, care internalizeaza valorile patriarhale si care le obiectifica. Butch urasc sa fie identificate cu barbatii, ele sunt doar libere, nu vor sa arate ca barbatii, nu joaca roluri, ceea ce urasc de fapt.
Lesbienele, in special butch, vor si sunt gata sa ofere pasiune in relatii, nu sex, tortura sexuala, sado-masochism. Lesbienele se angajeaza repede in relatii si relatiile lor dureaza mult. Oare nu asta vor cele mai multe femei? Relatii libere, pasionale, care evolueaza repede? Nu asta ne lipseste din relatiile heterosxuale in cel mai bun caz? Cum am spus de multe ori, pretul unei relatii heterosexuale, e in libertatea, demnitatea si identitatea femeilor. Daca cel putin la inceput nu-ti negi sentimentele, nu le ascunzi, nu ai nicio sansa de cele mai multe ori.
Toate femeile ar trebui sa se separe de valorile patriarhale, sa le analizeze, sa le inteleaga.  Nimic din ceea ce inseamna sexualitate feminina nu se potriveste cu patriarhatul, cu relatiile in care monogamia feminina este impusa, in detrimentul lor. Femeile intra in relatiile patrairhale de cele mai multe ori pentru ca nu cunosc alternativa, din cauza presiunii sociale, sau pentru unele privilegii. Dar cele mai multe relatii heterosexuale, cum spun lesbienele, si heterosexualele ar trebui sa recunoasca, sunt plicticoase, lipsite de pasiune si monotone. In cazul fericit cand nu de-a dreptul abuzive. Din pacate, barbatii controleaza resursele si femeile nu au altceva de facut decat sa-si vanda propriile vieti pentru supravietuire. Aici ar trebui sa intervina o schimbare.
Femeile nu sunt nimic din ceea ce pare a fi in patriarhat. Ele trebuie sa se descopere, primul pas sunt lesbienele. Dar numai primul. Daca vrem o relatie heterosexuala, ea trebuie sa semene cu o relatie dintre doua femei, in special butch, dar sa fie un barbat implicat in ea.
Ce a facut ultimul val de feminism? A eliberat,..barbatii. Albi, heterosexuali, occidentali. Ei au obtinut din ce in ce mai mult de la femei si au dat din ce in ce mai putin. Femeile nu au mai putit sa negocieze nimic, nici maar sexul. Din unele puncte de vedere, in Occident situatia femeilor e mai rea decat in Islam, cum am mai spus. Uneori ma gandesc la instutiile care existau in trecut si care confereau anumita protectie femeilor. Poate barbatii care sa intre in viata femeilor, ar avea uneori nevoie de o recomandare. Institutia tatilor, la originea casatoriilor aranjate, ar trebui sa fie inlocuita de institutia prietenelor. Pentru a fi primiti in comunitatilor femeilor libere, si a avea acces la sex si afectiune de la femei, barbatii ar trebui sa intre acolo pe recomandare. Riscurile femeilor ar scadea mult. Pe de alta parte, grija pentru romantism a barbatilor a disparut cu desavarsire. Desi probabil in trecut era rara, totusi exista. Era o forma de grija si interes fata de sexualtiatea si afectivitatea feminina. Poate atunci femeile, din anumite puncte de vedere, se exprimau mai mult decat acum. Sigur, resping total rolul submisiv, castitatea si interdictia de a initia relatii.
In unele tari propaganda homosexuala se pedepseste cu inchisoarea, cum e Rusia. Daca as face propaganda pentru lesbianism, as ajunge probabil la inchisoare. CU toate astea, cred ca relatia ideala pentru o fmeeie e intre doua butch. Un barbat ar trebui sa ofere unei femei ceea ce o butch poate oferi ca sa intre intr-o relatie cu ea. Orice altceva e toxic.
https://bevjoradicallesbian.wordpress.com/2015/01/07/chapter-four-2015-update-25-years-later-supporting-butches-supports-all-lesbians/

Continue Reading

Feminismul- masuri pozitive

Cum am spus mereu, sunt feminista radicala. Adica scopul meu nu e unul cosmetic, de bon ton, ci distrugerea patriarhatului. Cred ca nu exista alt feminism real inafara de acest tip de feminism. Singurele feministe adevarate sunt cele radicale, in special lesbienele. Dar iarasi, lucrurile sunt mai nuantate de atat. Lesbienele ar merita cea mai mare recunostinta care se cuvine miscarii feministe. Au facut enorm pentru femei, pentru toate femeile. Pe de alta parte, datorita situatiei lor speciale, lesbienele au o pozitie din care pot face cele mai clare si mai dure analize ale patriarhatului. In ultimul timp am citit astfel de analize si am avut multiple revelatii.

Criticile pe care le aduc feminismului, pe care le-am adus si cu alte ocazii, sunt in primul rand cele legate de denaturare. Si nu sunt originale. Feminismul liberal care transforma actiuni patriarhale si oprimarea in putere, adica prostitutia, pornografia etc, dar si amestecarea miscarilor gay si trans in problematica feminista. De fapt amestecarea tuturor problemelor sociale in feminism. Putini stiu ca lesbienele si barbatii homosexuali reprezinta lumi cu totul diferite, oarecum antagoniste. In primul rand, barbatii homosexuali sunt orientati spre sex, vorbesc de homosexualitate ca orientare sexuala, lesbienele sunt orientate spre relatii si adesea resping inclusiv ideea de "orientare sexuala", atractie sexuala. Ele considera ca prietenia naste pasiune si relatiile dintre ele sunt adesea foarte pasionale. 

Daca barbatii gay incearca sa scoata in evidenta ideea homosexualitatii innascute, lesbienele sunt mai degraba pro-alegere, mai precis pro-alegere initiala. Cele mai multe femei, considera ele, ar fi lesbiene, pentru ca dragostea unei femei este intotdeauna o femeie, cum spune si Freud. Dar ele o spun altfel. Lesbianismul e ceva natural. Femeile sunt fortate si momite sa devina heterosexuale prin intermediul societatii patriarhale. Cu alte cuvinte, femeile se nasc lesbiene, devin apoi, atat de frica, dar si pentru privilegii si avantaje materiale si sociale, heterosexuale. Desi nu cred ca toate femeile sunt lesbiene innascute, foarte multe, chiar majoritatea, ar putea fi. Studii despre sex ar fi foarte necesare. Dar si aici miscarea feminista e impartita. Unele se opun acestor studii si importantei foarte mari a orgasmului si satisfactiei sexuale feminine. De ce? Pentru ca satisfactia sexuala nu e neaparat echivalenta cu eliberarea. Orgasmul poate aparea in viol, prostitutie, violenta. Pentru ca orice poate fi erotizat, iar femeile sunt invatate sa erotizeze dominatia masculina.
Multe femei au fantezii cu viol, dominare etc. Dar si aici lucrurile sunt nuantate. Oamenii puternici in general au fantezii cu a fi dominati, iar de obicei "stapanii", rari, greu de gasit in comunitatile sado-mazo, au situatii sociale precare. Parerea mea, exprimata si cu alte ocazii, este ca ar trebui sa se faca studii, nu ideile sunt de vina, ci numarul lor redus, constientizarea redusa a problemelor. 

Fara a avea studii, e greu sa nu remarci, chiar din discutii, ca femeile sunt putin atrase fizic de cei mai multi barbati. Unele nu considera barbatii deloc atragatori, si totusi se considera heterosexuale sau bisexuale. Ce le excita pe ele sunt niste valente sociale, psihologice, ale barbatilor. Acest aspect pare o internalizare a patriarhatului. Adica esti tu insati ca femeie, atrasa de femei, dar la barbati te excita aspecte psihologice. De ce nu te excita si la femei aceste aspecte psihologice? Insesi femeile privesc alte femei ca obiecte sexuale, iar pe barbati ca spirit? Sau femeile se simt pur si simplu excitate de atentia barbatilor, ca de atentia unor fiinte superioare, cu pozitie dominanta? Greu de spus.
Si totusi, exista femei pe care pur si simplu corpul, gesturile, vocea si alte aspecte pur fizice le excita la barbati. Dar acesti barbati atragatori sunt foarte rari. Femeile par sa aiba in mod clar un prag mai inalt al excitarii la aspectul fizic al barbatilor, cu alte cuvinte un barbat trebuie sa arate mult mai bine ca sa excite o femeie decat trebuie sa arate o femeie care sa excite un barbat. Oamenii sunt diferiti, femeile sunt foarte diferite biologic, dar si psihologic. Foarte probabil, multe femei sunt lesbiene, bisexuale sau poate doar narcisiste. Ceea ce pentru ele tine loc de atractie sexuala e fata de propria imagine, iar propria ingrijire le ofera satisfactii sexuale. Barbatii pentru ele sunt accesorii sociale si carti de credit, viata lor sociala fiind cu alte femei, cu care impart informatii, intre care se creaza ierarhii. Dar si aici ar putea fi valabila ideea pragului inalt al excitarii.

La toate aceste intrebari ar trebui sa se gaseasca raspunsuri mai clare, dar solutia este ca fenomenele sa se analizeze, nu sa ne bazam ca pana acum pe legende, superstitii si minciuni.

O alta critica adusa feminismului ar fi aceea a victimizarii femeilor, a aratarii cu degetul a problemelor, dar fara a se oferi solutii. Feminismul trebuie sa ofere avantaje femeilor, femeile trebuie sa se ajute intre ele, Feminismul trebuie sa ofere solutii concrete. Poate solutia concreta pentru iesirea din patriarhat ar fi un sistem paralel, nonpatriarhal, cu sustinere politica, care apoi sa se extinda. Cea mai mare problema a femeilor este insa patriarhatul. Este principalul factor de stress economic, social, emotional. Femeile sunt discriminate economic, pauperizate, apoi din cauza asta sunt fortate sa intre in relatii heterosexuale, patriarhale, abuzive, care le distrug emotional. Criteriile de recompensa feminina vin in contradictie cu dezvoltarea calitatilor lor personale. Ele sunt in primul rand angajate ale barbatilor, adica ale patriarhatului, apoi angajate social si economic independente. Sigur, nu toate si nu in toate culturile. Aici trebuie lucrat. Pentru inceput, as dori un grup care sa ofere femeilor sustinere in a trai vieti si relatii nonpatriarhale. Apoi psihoterapia feminista ar fi o noua solutie. Ar mai fi si locuri de munca nonpatriarhale, servicii si inventii nonpatriarhale. Afacerile, producerea de bunuri materiale si spirituale pot schimba lumea la modul concret mai mult decat orice ideologie, de altfel foarte necesara. Iar afacerile feministe trebuie sa existe. 

Asadar, sa incepem cu toate astea! Semne bune anul are! Semne feministe!

Continue Reading