joi, 23 iunie 2022

 

La primul târg fizic de carte după pandemie, Bookfest, la care am fost prezentă cu cartea mea în română, ”7000 de ani de patriarhat/Critici feministe”, văd un stand al Institutului Von Mises. Interesant! Cumpăr în grabă trei cărți, printre care una scrisă de Joseph Sobran (Evul întunecat, noua moralitate, de la Editura Contra-Mundum, 2020), apoi atac și alte edituri unde s-ar putea găsi cărți ”diferite”. Chiar reprezentantul ”Von Mises” mi le-a indicat. Era ceva conservatorism și acolo, dar nu îmi pare rău. O altă perspectivă asupra vieții, a naturii chiar, e mereu binevenită. Deschiderea interculturală e cât se poate de inspirantă. Și la prima vedere, ce poate fi mai îndepărtat de feminism decât conservatorismul?

La prima vedere însă. Pentru că Ayaan Hirsi Ali, care a lucrat pentru un think thank conservator, a spus că nicăieri nu a găsit o mai mare libertate de exprimare, unde orice subiect, inclusiv feminismul, era discutat fără prejudecăți. Asta acum, când limitele libertății de exprimare, taboo-urile impuse în anumite medii, înclusiv rețelele de socializare, sunt un fapt comun, de pe urma cărora eu însămi am suferit.

Dacă citești ce scriu, cel puțin unii dintre ei, ca Sobran, observi că, dacă nu ar avea niște obsesii, niște viruși informatici poate, conservatorii ar fi cei mai de bun simț oameni. Mai citisem cărți conservatoare, de data asta o colecție de articole conservatoare scrise în limba română, majoritatea în secolul al XIX-lea. Și da, unele critici ale liberalilor epocii, care apoi ar putea fi translatate la oamenii de stânga actuali, păreau foarte pertinente. Liberalii de atunci, ca socialiștii de acum, păreau uneori atât de incoerenți și de lipsiți de substanță... Cum altfel ar putea fi, cum mi-a răspuns o persoană cu vederi anticomuniste, unii care vor să întoarcă lumea cu fundul în sus, fără să le pese de consecințe? De mentționat e că printre conervatorii din România, din secolul al XIX-lea, era jurnalistul Mihai Eminescu, care era si ateu. În articolele lui aduce niște argumente interesante contra liberalismului. El spune că acum, când se știe că, având în vedere evoluția (apăruse cartea ”Originea speciilor” a lui Darwin, iar ideea evoluției era aproape unanim acceptată), oamenii nu mai pot fi considerați ceva special, sunt în rândul animalelor, ce suport ar mai avea liberalismul care se bazeaza pe ideea ca omul, ar fi consecința unei creație aparte, cu o misiune unică? Tot conservatorii aveau în programul lor dreptul de vot pentru femei. (Mai multe în cartea ”A fi conservator”, culegere de Ioan Stanomir și Laurențiu Vlad, editura Meridiane, 2002) . Și să nu uităm de modernizarea României datorată Partidului Conservator, care dispare apoi din istorie în 1920.

Și revenind la cartea lui Joseph Sobran, dincolo de acele obsesii (avortul, homosexualii), de altfel foarte enervante, rămâne un mare scriitor, cel mai mare al generației lui, după cum a fost descris. Are spirit critic pătrunzător, și spune cele mai profunde și clare lucruri despre dictaturi, mai ales despre comunism. Pentru noi e mană cerească, parcă ar fi vorbit cu gura noastră, cum se spune. Cunoașterea neconvențională e omniprezentă în cărțile conservatoare, în care într-adevăr lumea e diferită. Asta oferă o nouă perspectivă asupra istoriei, a istoriei ideilor și ideologiilor, mai precis. Depinde ce idee devine dominantă în societate, nu neapărat valoarea ei de adevăr sau predictivă. Și cam înțelegi și cine a învins în această bătălie a ideilor. Și pentru noi, victimele comunismului, lucrurile nu arată prea bine. Cum subliniază și Sobran, dictatura nazistă a durat câțiva ani, dictatura comunistă a durat decenii. Lagărele de concentrare naziste sunt prezentate peste tot ca simboluri ale răului uman (și pe bună dreptate), dar gulagurile sunt trecute cu vederea. Ceea ce nu zice Sobran în această carte, dar alți autori conservatori zic (vezi jonathan Leaf, ”Despre anii `60”, editura Contra-Mundum, 2022), nu neapărat cu aceste cuvinte, comunismul avea doi în unu. Adică includea ura de clasă, dar și ura de rasă. Antisemitismul era și la comuniști, dar și ura față de alte culturi/rase. Cum spunea Leaf în ”Despre anii `60”), victoria nordului în războiul din Vietnam, considerat imperialist și nazist, s-a soldat cu enorm de multe crime ale căror victime erau opozanții, fermierii, burghezii, dar și minoritatea chineză. De fapt toate aceste ideologii golănești, adică patriarhale, nu ar fi golănești dacă nu ar vedea dușmani pe baze facile, ușor identificabile. Ăsta e resortul lor intim, anvelopa ideologică se grefează pe asta. Iar violența, distrugerea ordinii sociale prin violență e ceea ce atrage atâția adepți. Violența e simplă, instinctivă, lupta politică de idei e complicată. Dacă pui soluția violenței, cu mici variabile legate de cine trebuie să fie ținta violenței, vinovații pentru starea de fapt, și ai comunismul, nazismul și fundamentalismul islamic. Și mai poți avea și altele, de ce nu? La o adică softiștii, big pharma și investitorii de pe Wall Street fac foarte mult rău.

Când asemenea partide pun mâna pe societate, se știe ce se întâmplă. Ura cea mare a conservatorilor, inclusiv a lui Sobran, care, de cele mai multe ori, tratează teme pe care le-au tratat și alții, este față de stat. Pe scurt, statul e cel care abuzează oamenii, iar odată cu creșterea puterii lui, abuzul e din ce în ce mai mare. Noi, cei care am trăit în comunism, și trăim în postcomunism, înțelegem asta foarte bine. Desoperirea pe care au făcut-o clasicii libertarianismului (Friedrich vin Hayek), aceea că un birocrat te poate abuza mai rău decât un capitalist milionar, e subliniată. Birocratul are de partea lui puterea coercitivă a statului. Rusia țaristă era cumplită cu concursul aparatului birocratic. Trăsătura asta o menține în comunism și o exportă. A mări birocrația și a da mai multă putere statului e un abuz ale cărui efecte sunt ușor vizibile.
În articolele lui, Sobran subliniază asemănarea dintre regimurile din secolul XX, Stalin, Hitler, Churchill și Roosevelt. De fapt între ei erau mai multe asemănări decât deosebiri. Și niciunul, inclusiv Roosevelt, nu era mare în vreun fel pozitiv. Roosevelt are la activ propriile încâlcări ale constituției, propriile abuzuri asupra democrației, până la crima în masă
comisă prin abandonarea unei mari părți din Europa. Sobran e poate singurul care spune că pe 9 mai nu prea avem ce sărbători, că nicio forță bună nu a învins de fapt. Ne mai mirăm că în partea asta a Europei sunt atâția conservatori? În ziua de azi e o crimă să invalidezi experiențele, traumele unor oameni. Nu și dacă sunt femei, nu și dacă sunt de partea nepotrivită a Cortinei de Fier.

Statul e sursa abuzurilor, aș adăuga că Alexis de Tocqueville a avut dreptate cu ce a prezis, că nicio oprimare nu va fi așa puternică precum cea populară. Sobran vorbește, citând și alți autori, de toate drepturile pe care oamenii le-au cedat de-a lungul istoriei. De cele mai multe ori se discută de ce s-a căștigat, nu de ce s-a pierdut. Suntem din ce în ce mai dependenți de stat, din ce în ce mai încorsetați. Acum crimele se produc în masă, cândva era atât de complicat, oamenii trebuiau uciși bucată cu bucată. Să ne amintim oare că armele de foc au fost considerate la început imorale pentru că ucideau în masă? Totuși, Hiroshima, Nagasaki sau Dresda nu se pun la crime de război, că erau de parte care trebuie, cea învingătoare. O informație interesantă, neconvențională, din această carte, a fost și menționarea atitudinii lui Einstein față de asemenea crime, în special făță de crimele lui Stalin. Nu le-a condamnat niciodată și nu a avut nicio reacție când a fost întrebat despre ele.

Statul puternic, care dă o cu o mână și ea cu 10, mai ales libertăți, e problema principală a societății. În scopul creșterii lui, el crează necesități pe care să le rezolve. Crează probleme, drepturi, pentru a oferi protecție. Și tot în același scop distruge tradiții, instituții care i s-ar putea opune. Una dintre ele este...familia. Nu e de mirare că în SUA, Curtea Supremă, autoarea multor abuzuri asupra constituției, încearcă redefinirea căsătoriei în scopul legalizării căsătoriilor homosexuale. Sobran a murit înainte ca aceste căsătorii să fie legalizate. Dar de ceva timp, Curtea Supremă impune legi nedemocratice, peste capul parlamentelor statale. Un exemplu a fost, zice Sobran, celebrul Roe vs Wade, care a dus la legalizarea avortului. Republicanii conservatori, criticați de Sobran, ar intra și ei în acest joc cu crearea de amendamente și redefiniri, care să contracareze acțiunile democraților de la Curtea Supremă. Înțelegem acum de ce în State, Președintele Curții Supreme e atât de important! Și mai ales ce greu e de impus progresul pe cale democratică!

Dar ce e atât de rău cu avortul? În primul rând e o crima, și aici vorbește de celebrele poze cu fetuși. Totuși, problema cea mare e că deresponsabilizează bărbații. Deși femeile ar trebui să dispună de propriul corp, adesea acest lucru nu e adevărat (are dreptate), iar bărbații fac presiuni, amenință cu abandonul și femeile recurg la avort. Dar dacă e un astfel de bărbat, ce nevoie ar avea o femeie să aibă copil cu el, mai ales să se lege de el? Aici nu se vede dincolo de viziunea patriarhală, unde femeile sunt dependente de bărbați. De ce nu ar fi familia matriarhală cea care ar oferi femeilor și copiilor lor stabilitate și subzistență, cum se vede bine în Africa și nu numai? Adică sacrifici bunăstarea și independența femeilor pe altarul familiei? Cum zicea de Tocqueville de situațiile individuale groaznice ale unor femei din prostituție, dar societatea era salvată prin existența lor. Libertăți individuale, bunăstarea personală, dar până la femei!

Bineînțeles că Sobran e și contra homosexualității și a drepturilor extinse ale homosexualilor. Sigur, nu vrea să fie pedepsiți, dar ce treabă au ei cu căsătoria? Homosexualitatea e o scârboșenie, neigienică, dezgustătoare, ca sa nu mai vorbim de ce riscuri prezintă legate de SIDA. Ce nevoie ar avea de căsătorie, când în cazul lor nu e vorba de urmași, de mostenire? Dincolo de aspectele religioase, căsătoria are un rol practic, de a oferi protecție femeilor și copiilor. Deci rolul patriarhal! Probabil Sobran nu se uita nici măcar la serialul Dallas. Da, era sub demnitatea lui culturală, de acord. Dar chiar dacă rolul originar al căsătoriei ăsta e, chiar și heterosexualii puneau căsătoria pe baza sentimentelor înaintea celei de protecție a copiilor născuți sau nenăscuți. Personajele masculine din Dallas se căsătoreau cu femeile pentru care aveau sentimente, nu cu cele care rămâneau gravide. Ar fi fost ceva destul de compromițător dacă nu ar fi făcut asta. Poate în mediile foarte conservatoare, în care se pare că sunt mai multe divorțuri, probabil lucrurile stăteau diferit. Inclusiv Sobran a fost căsătorit de două ori și divorțat. La oamenii obișnuiți, de un anumit nivel, serntimentele primează. Și pentru o femeie mândră, independentă, ar fi ofensator să fie preferată pentru că a rămas gravidă, nu pentru sentimente. De ce nu ar fi așa și în cazul cuplurilor gay/lesbiene?

Aduce argumentul că în Antichitate, chiar în societățile în care homosexualitatea era oarecum tolerată, nu s-a pus problema căsătoriei. Păi se punea problema fericirii și libertății personale prea mult? Tot el vorbește de binele adus de societatea creștină, prin toleranța și bunătatea ei, prin condamnarea crimelor, a relelor tratamente, a războaielor, ceea ce, conform lui, dar și altora, ar reabilita oarecum Evul Mediu. Vânătoarea de vrăjitoare, arderea ereticilor, cruciadele, dar și alte crime, reprezintă eșecuri ale unui lumi de a stârpi violența din societate mai degrabă decât idealul ei. În epocile anterioare au fost mult mai multe crime, a fost mult mai multă istorie, adică fapte de consemnat, în special războaie. Apoi dacă ne gândim la ce războaie și atrocități aduce Renaștere și Reforma....Deci în Antichitate o asemenea problemă oricum nu s-ar fi putut pune.

Totuși, o problemă interesantă legată de homosexualitate e aceea a incidenței ei. Normal ar trebui să fie foarte redusă, asemenea altor deviații sexuale (parafilii). Propaganda, dar și alte condiții de mediu, i-ar exagera frecvența în populație. Aici ar fi multe de spus despre ce înseamnă de fapt homosexualitate, ceea ce Sobran consideră, conform vechilor norme, o boală psihică. E o lungă discuție pe care aș purta-o mai ales gândindu-ma la lesbiene și la istoria lor. El mai aduce argumentul că homosexualii celebri, inclusiv Oscar Wilde, care a făcut și pușcărie pentru viciul lui, fiind condamnat pentru homosexualitate, nu aveau îndrăzneala de a cere drepturi sau nu credeau că homosexualitatea ar fi ceva bun. Aici nu avem de unde ști, deși era greu să lupți pentru așa ceva, chiar să formulezi asemenea revendicări într-o societate unde femeile nu aveau drept de vot, iar însăși contracepția și avortul erau interzise.

Dar Sobran mai critică ceva: ceea ce se numește „drepturile civile”. Deși e pentru libertatea și non-discriminarea afro-americanilor, legile date ca urmare ale luptei pentru drepturile civile ar fi contra libertății de asociere. Cu alte cuvinte, nu alegi cu cine si unde să te asociezi. Lasă să se înțeleagă și faptul că oamenii ar avea un motiv să se teamă de afro-americani, existând riscul, până la proba contrarie, de a se confrunta cu violență. Nu aș nega asta, având în vedere că discriminarea, sărăcia și drogurile fac casă bună cu violența și infracționalitatea. Oricum, alți autori conservatori precum Leaf, arată că intergrarea afro-americanilor, dar și progresul lor material și social, a stagnat după aceste legi, în spatele cărora a fost oricum o altfel de agendă, comunistă adică.

Sobran citează în articolele lui autori din trecut sau apropiați de noi, precum Shakespeare, Samuel Johnson, Alexis de Tocqueville, George Orwell, dar și C. S. Lewis, care spune, pe lângă povești savuroase, numeroase lucruri interesante despre libertate și stat, diverse societăți.

Sobran rămâne un autor de recomandat, care se citește cu multă plăcere, chiar dacă punctată de indignare. Dar nu despre asta e libertatea? Despre dreptul de a nu fi de acord cu scriitori, mai ales dacă sunt talentați?



Despre mine

Am absolvit o facultate tehnica, am ceva experienta in mass media.

Tags

patriarhat feminism Andrea Dworkin comunism Freud feminism radical patriahat Ayaan Hirsi Ali Ilinca Bernea Mary Wollstonecraft sclavie Africa Alexis de Tocqueville Epopeea lui Ghilgamesh Marx Mihaela Miroiu Romania Rusia matriarhat 7000 ani Betty Friedan Biblia China Cordelia Fine Elisabeth Badinter Franta Harriet Taylor India Iran Jared Diamond John Stuart Mill Rosalind Miles avort femei patriarhale heterosexualitate prostitutie sexism 7000 years Arabia Saudita Atena Balzac Dan Alexe Dworkin Elena Udrea Engels Europa Grecia Hitler Japonia Lenin Leo Frebonius Miroiu Oriana Fallaci Panait Istrati Simone de Beauvoir Stalin discriminarea femeilor fericire legalizarea prostitutiei misoginism radio Guerrilla revolutie sexualitate 8 martie ALice Nastase AUR Afghanistan Ann Fausto-Sterling Ansari Aung San Suu Kyi Ayan Hirsi Ali Belgrad Bete Davis Bourdieu Casandra Corinne Hoffmann Dawkins Dobrovolschi Egipt Elena Ceausescu Eva Frans de Waal Georges Sand Hillary Clinton Holly Hunter Imperiul Otoman Intercourse Isaac Asimov Islam Israel Jenny Nordberg Kadare Legende Androgine Libia Mad Men Madonna Maria Cernat Martha Bibescu Martin Luther King Mesopotamia Moartea Neagra Mustafa Kemal Nietzsche Ninon de L'Enclois Noam Chomsky Occident Pakistan Pearl Buck Polonia Putin Rafila Robert Flaceliere Sfantul Valentin Sofia Nadejde Sorin Lavric Spinoza The femine mystique Tim Robbins Traian Ucraina Valahia Valerie Solanas Virginia Woolf Woman Hating Wuthering Heights Zorba Grecul antropologie clitoris colonialism corvoada heterosexuala democratie eurocentrism femei femei de dreapta feudalism gen gene imbatranire lesbianism menopauza mutilare genitala neoliberalism ortodoxie politica rasism relatii reviste pentru femei roluri de gen romani science fiction sclavagism sindromul Stockholm societati matriliniare sociobiologia sociobiologie toader Paleologu trans transexualitate viol virginitate #metoo . fluiditate de gen 50 shades of Grey AUR; Diana Ivanov-Sosoaca Adela Adina Mocanu Adrian Popovici Adrien Brody Afganistan Agamemnon Ahile Ahmet Hamdi Tanpinar Aietes Aimee Cesare Alain Delon Alan Clement Albert Einstein Alberto Moravia Alegeri prezidentiale Alexandra Kolontai. Balzac Alexandra Paftală Alexandre Dumas Alexandre Lacassagne Alexandre Yersin Alexandru Stermin Alice Coffin Alice Schwartzer Alice Schwarzer Amazon Amelia Țigănuș America De Sud America de Nord Amita Bose Amos Oz Ana Ipatescu Anamaria Prodan Anatolia Andrei Serban Angelina Jolie Annette Benning Anwal El-Saawadi Anwar El-Sadat Arbanasi Ariadna Arsenie Boca Ashley Judd Assad AudreyTautou Augustus Aura Christi Aurea Foundation Aurora Aurora Liiceanu Aurore Dupin Austin Powers Babel Badea Basarabia Basescu Becali Belgia Berlin Bernadin de Saint-Pierre; Mauritius Betty Mahmoody Beyonce Blestemul de a fi femeie Brad Pitt Braila Brave New World Brazilia Braătescu-Voinești Brian Warner Bruno Reidal Burma Byron Băsescu C.s Lewis CNA CNBC CT Popescu Cairo Caitlyn Jenner Cannes Capcana sexelor Capturing Mary Caragiale Carla Maria Teaha Catavencu Catherine Zeta-Jones Cato Caverne de otel Cenorhaditis Cezar Charlotte Ayanna Charlotte Bronte Charlotte Perkins Gilman Chirista Wolf Christa Wolf Christopher Lambert Cipolla Cipru Circe Cisiordania Ciutacu Clitemnestra Clive Owen. Iris Murdoch Cluj Coltescu Columbia Comedia Umana Constantin Dobrogeanu-Gherea Constantin al X-lea Duca Constantinopol Contemporanul Coran Creierul masculin Cromwell Cătălin Striblea D. W. Winnicott DSK Dali Dama cu camelii Dan Ungureanu Dana Budeanu Daniel Defoe Daniela Crudu Darwin Dedal Delia Democratia in America Denisa Comanescu Desmond Morris Devalmasia Valaha Diana Diana Ivanovici Diana Russell Dick Dawkins Die weisse Massai Dimitri Doré Dimitrov Dobro Donald Trump. Hillary Clinton Donna Haraway Dr. Quinn Dracon Dresda Dune Ecaterina Teodoroiu Ecaterina cea Mare Edward Wilson Elena Lupescu Emile Zola Emily Bronte Eminescu Enea Erdogan Erica Moldovan Erich Fromm Erila Isac Ethan Hawke Evan Rachel Wood Evelyn Fox Keller Fabio Geda Fantasemele sexuale ale femeilor Faust Federico Fellini Feminine Mistique Fetele ascunse din Kabul Finlanda Flash dance Flora Tristan Franco Frank Herbet Frankenstein François Mauriac Franța Frumaosa si bestia Gabriel Garcia Marquez Gabriela Firea Gabrielle Chanel Gala Gallad Gaslight Gaza Gellhorn Gelu Ciobotaru Geoana George Orwell George Sand Gervaise Ghilgamesh Giambaptista Vico Gib Mihăescu Gigi Ghinea Gilda Gillian Flynn Giulieta Masina Glen Close Gloria Grahame Gloria Steinam Goethe Gone girl Gosem Grigore Cartianul Grupul feminist radical Guardians of Time Guillaume Hadrian Hallmark Hamurabi Hanul lui Manuc Harald Eia Hariclea Darclee Harper Lee Harry Poter Hatsepsut Hawaii Hecate Hector Heide Gottner-Abendroth Hellios Hemingway Herder Hermes Hiroshima Hortensia Papdat-Bengescu Hugh Hefner Hurem ISIS Ideea Europeana Ierusalim Iliada Ille De France Imperiul Roman Imperiul Țarist Indonezia Indragostita de un Masai Intoarcerea la Laguna Albastra Ion Ion Luca Caragiale Ion Nadejde Irak Iris Murdoch Irlanda Isak Denisen Islamic or Christian feminism Islanda Istanbul Iugoslavia JK Rowling Jamie Bell Jenney Nordberg Jennifer Aniston Jennifer Fox Jennifer Lopez Jenny Marx Jill și Jeffrey Erikson Jonathan Leaf Jordan Peterson Joseph Sobran Judith Butler Jullianne Moore Kalevala Kate Middleton Kate Miett Kenia Keren Blixen Khalida Messaaoudi-Toumi Kinsley Kirghistan Kosovo LGBT Lacan Lamartine Larry Flynt Lars von Trier Lavric Leonor Fini Lev Tolstoy Liban Liberace Liviu Mihaiu Liviu Rebreanu Lorenz Los Angeles Louann Brizendine Luce Irigaray Lucretiu Luke Perry Macarena Madalina Manole Madeline Miller Makarenko Manifestul Partidului Comunist Mara Lucaci Maracineanu Marc Ferro Margaret Atwood Margaret Mead Margineanu Mariana Dumitrache) Marie de Gourany Marilyn Monroe Marin Preda Marry Steenburgen Mary Shelley Marylin Manson Maserati Mateiu Caragiale Matt Damon Maureen Freely Mazare McCarthy Medea Meet the Natives Merckel Merkel Meryl Streep Michael Douglas Michael Eric Dyson Michelle Goldberg Mihai Make Ionescu Mihalea Drăgan Mihalea Miroiu Mileva Maric Mircea Badea Mircea Marian Mirel Palada Miss Petarda Miss Platnum Mohammed Moldova Moll King Mombasa Montaigne Mormoni Mosuo Mussolini NIKK Nagasaki Nairobi Nancy Friday. Napoleon Nasser Nasser. Fratii Musulmani Natalia Onofrei New York New York TImes Nic Nicolae Ceausescu Nicolae Iorga Nicole Kidman Nicusor Dan Nimfomana Nistrul Nixon Noomi Rapace Norbert Elias Normal Life Noua Dreapta Numele trandafirului Oana Băluță Obama Octav Bancila Odiseea Odiseu Olimpia Orban Oscar Ovidium Balzac Pahlavi Palestina Pamant Pamfil Seicaru Papa Parinoush Saniee Paris Pasifae Pasteru Paul Ipate Paul si Virginia Paulo Coelho Pauza Peal Buck Pekka-Eric Auvinen Penelopa Percile Pericle Pericle. Perse Peter Turner Phryne Phylis Schlafly Picasso. Pierre Bourdieu Plautus Plutarh Polixena Popper Poul Anderson Praxiteles Pretty Woman Priam Prigoana Primul Razboi Mondial Prometeu Promisiunea Qatar Qom R.I. Moore Raluca Turcan Ramita Narvai Raymond Chandler Razboiul impotriva tacerii Razvan Oprea Remus Cernea Republica Islamica Iran. Revolutia Franceza Revolutie industriala Reza Pahlavi Robert Redford Roberta Anastase Roberto Angela Robinson Crusoe Roe vs Wade Roessler Roger Scruton Rolls Roma Romain Rolland Romania Culturala Romania Mare Romania ceausista România Mare Rosamund Pike Rosi Braidotti Rousseau SUA Sabina Fati Saddam Samuel Huntington Sandra Harding Santorum Sapho Scoala Ardeleana Serbia Sergiu Nicolaescu Sex and the city Sexying the Body Sf feminist Shakespeare Shakira Sharon Stone Sheila Jeffreys Shivani Singh Shulamith Firestone Sila Silija Silvestru Șoșoacă Simon Signoret Simona Tache Siria Skakespeare Sojourner Truth Solaria Sonata Kreutzer Souad Spania Sparta Spartacus Sprachbund Stalislaw Lem Statele Unite Stephanie Coontz Stephen Fry Stockholm Straina Stralucirea si suferintele curtezanelor Suleiman Teheneran Telemah Tennessee Williams Tezeu Thatcher The Subjection of Women The first European Revolution Theodore Zeldine Theoroe Zeldin Thérèse Desqueyroux Tiberiu Tiergarten Titu Maiorescu Titus Livius Totul despre Eva Traian Basescu Transilvania Tsarnaev Turcia UK URSS Umberto Eco Un tramvai numit dorinta Uniunea Sovietica Ursula K. Le Guin Valentine's Day Vaslui Veliko Rârnovo Venezuela Venus Viorica Dancila Virginia Wolf Viviana Hurtada Vlad Macri Vlad Muresan Webo Westworld William William Golding Wollstonecraft Working girl Y Zeina. Djenane Kareh Tager abolire abuz acamdemie feminista radicala. adoptie afaceri feministe agresor alegeri alegeri SUA 2016 alfabetizare anarhie animal social antinatalism arieni asigurare socială asigurari medicale autoritate bacha posh bacterii baieti rai balene bande de cartier barbatul roman blog boala mentala bonobo burghezie burqa butch calitati umane speciale capitalism caractere etnice carte casnicie cautarea fericirii ceier cimpanzeu ciocnirea civilizatiilor cis clasa mijlocie clasism colonizare comportament sexual condus masina conspicuos consumption constiinta contraceptie conventie sociala copil copilul unic corectitudine politică crestinism criminalitate criza masculinitatii cromozom X cultura cretană cultura occidentala cultura prostiei curva daci dacopatia dictaturi die Fremde dioicitate discreditarea feminismului dominatia masculina drama drepturi civile drepturile femeilor drepturile omului durere ecograf educatie educatie sexuala eliberarea sexuala epatarea esentialism etrusci f emininism familia familie familie matriarhala familie patriarhala familie traditionala fanarioti fascism femei emancipate femei in feminism femeie moderna femicid feminin femininsm feminism al diferentei feminism room-service feminism. munca domestica feministe feminsim feminst ficțiuni relae frigurile galbene frumusete fundamentalisti darwinisti gen gramatical hemafroditism hermafroditism heterosexualite hidra de apa dulce hijab holera homosexualitate human rights imbecili incorectitudine politica inginerie invidie istorie ivanovic-Șoșoacă kabilii kate milett lamentare legalizarea drogurilor legalizarea traficului de arme legalizarea traficului de organe legea sanatatii lesbianism politic liberal. fascim liberalism luptă de clasă mafia patriarhala mama ideala manifest feminist manifestatie spontana marea cultura marsul panaramelor marxism marș masculin masculiniate mijloace contraceptive minciuni minoritate minoritati misogini modernism monoteism musulmani naturalism necredincioasa nefericire negrid negritude nemurire neutrino neutru nuditate nunta de aur oi operatii estetice orgasm orgasmul vaginal pacat panarama pandemie parenting partid feminist radical pasiune romantica patriarahat patriarchy patriarhale patriarhat. Afganistan pensie pilula contraceptiva pizdificarea societatii porneia pornografie prejudecati patriarhale preoti primavara araba printese pro-life proletariat protozoare psihanaliza psiholog psihologie psihologie evoluționistă psihoterapie psihoterapie feminista pudoare putere refulare regina Victoria relatii fara obligatii relatii heterosexuale relatii reusite relatii romantice relativism cultural religiile abrahamice roboti roman romantici germani rusine sacrificii sclavi sclavia femeilor scorpie securitate sex sexualitate feminina sf siguranța femeilor sinucidere situatia femeilor slutwalk societate societate civila societati "male dominated" societati matrilineale sociobiology sociologie spreadzone stereotipuri de gen studii studii de gen studii despre femei submisivitate substantia nigra suprarealism talibani tarfa tari arabe tarile romane testul Bechdel the caged virgin tiktok transfer genetic transsexualitte umbra urme pe culturi utopia utopii valorizarea femeii valul islamic viagra pentru femei vietii si relatii nonpatriarhale viitor violenta domestica violenta. violență patriarhală vis von Hayek von Mises vot universal youtube ziua fetei închisoarea Newgate

Video of the Day

Contacteaza-ma:

Nume

E-mail *

Mesaj *