Marturii despre relatii - femeile si barbatii. Cai spre eliberarea sexuala reala a femeilor

La inceputul acestui an, intr-o zi friguroasa de ianuarie, eram cu o prietena la o cafenea. La un moment dat, ea a inceput sa-mi povesteasca despre partenerul ei, despre relatia lor. O atmosfera de greata, plictiseala, scarba plutea in aer. A folosit termeni precum "ingalare", "mizerie". E clar ca relatia ei, ca si multe alte relatii, majoritatea, cel putin in cazul femeilor, trezesc astfel de reactii. Evita sa se intalneasca cu partenerul, prefera sa lucreze de sarbatorile legale, ca sa nu-l vada. Am intrebat-o logic, de ce mai sta cu el. Pentru mici servicii, pentru viata sociala pe care i-o ofera el. De teama de singuratate in weekend. M-am uitat in jur, erau niste tineri la o masa, baieti. Ma gandeam ca si ei vorbesc despre femei, dar cu totul altfel. Ei vorbesc de funduri, isi deapana fanteziile sexuale, savureaza senzatiile unor acte sexuale reale sau imaginare.

Asa arata relatiile heterosexuale prin ochii barbatilor si ai femeilor.. Dar, cum am spus si alta data, feministele sunt de cele mai multe ori cele mai naive femei. Pentru ca se recruteaza dintr-un tip special de femei. Cel putin unele feministe, ca acum si cele care propovaduiesc prostitutia si cariera de casnica se considera feminsite. Dar uneori femeile obisnuite iau lucrurile asa cum sunt, nu se raporteaza la idealuri. Si au dreptate. Ele inteleg, uneori din adolescenta, dar si mai devreme, ca pentru o femeie o relatie, sexul, e un serviciu, nu o placere, nu un vis frumos, nu o pasiune profunda bazata pe o extraordinara admiratie si revelare reciproca. Sexul si relatiile nu sunt frumusete, ci serviciu, slujba pentru femei, dar distractie, consum pentru barbati, dar si accesoriu social. Femeile sunt marfa, intr-un fel sau altul. Ele sunt pentru exploatare. Exploatare sexuala, exploatare materiala, adica servitoare neplatite (sclavie) si accesoriu social. Feministele si multe femei se axeaza pe viol, pe exploatarea sociala, cand de fapt principala problema a femeilor este exploatarea materiala, de care nicio femeie, oricat de sus ar ajunge in cariera, oricat de ambitioasa ar fi, nu scapa. Poti scapa de viol, de exploatare sexuala, dar exploatarea materiala iti sunt garantate ca impozitele si moartea.

Cand te uiti in jur si vezi numai femei dezbracate, sexy imbracate, machiate, iar barbatii nu conteaza cum arata, cand revistele pentru femei nu dau decat sfaturi despre seriviciul sexual si matrimonial pe care femeile trebuie sa-l presteze, te apuca groaza. Ce femeie cu un miligram de demnitate nu s-ar revolta, ce femeie nu s-ar sinucide in adolescenta stiind ca asta e soarta ei, ca sexul pentru ea nu este decat tortura, avand in vedere ca barbatii o privesc ca pe un obiect sexual sau unul social, care trebuie sa le implineasca imaginea si sa plateasca pentru ceea ce ei le ofera social prin multe servicii si ingradari, pana la renuntarea la propria identitate? Romantismul e criticat de feministe. Dar romantismul nu exista de fapt, e atat de rar ca nici nu merita sa se vorbeasca despre el. Placerea sexuala, psihologica e femeilor in relatii nu e discutata, nu se face nimic pentru ea. Imaginile cu barbati sexy sunt rare, elitiste, sfaturile pentru barbati ca sa-si pastreze relatiile sunt rare.

Ce femeie ar accepta toate astea? Una care stie de la inceput cum stau lucrurile si nu-si face niciodata iluzii. Stie locul ei real in societate. Stie ca de la adolescenta ea devine un obiect sexual, care vinde farmec sau servicii de servitoare, ca altceva nu conteaza cu adevarat, decat ca accesorii,. Scoala, pozitia sociala dobandita de o femeie sunt tot accesorii sociale, Cum pana de curand, originea sociala, familia, zestrea unei femei o faceau eligibila pentru o relatie legala, si inca o fac in unele culturi, deci era un obiect care putea fi scos in lume, acum propriile realizari suplinesc zerstrea traditionala, Femeile au in unele societati dreptul de a-si face zestrea singure. Dar tot obiecte sunt. Nu conteaza prin ele insele, prin ceea ce fac. Ce vor ele cu adevarat nu conteaza. Inafara de feministele reale, care chiar au avut activitate politica reala, politica facuta de femei e butaforie, ele servitoresc barbatii, indiferent la ce nivel, Pana ce si dna Merkel, cea mai puternica persoana din Europa, e tot o servitoare a unor barbati sus-pusi. Daca politica nu are o viziune femeiasca, feminista, daca nu se refera la schimbari reale, feministe, nu e politica, ci butaforie politica, in realitate forma de servitorie patriarhala.

Ar fi normal sa stam la cafenea sa vorbim de funduri masculine, de alte trasaturi masculine care ne excita sexual. Si uneori acest lucru se intampla, dar foarte rar. Pana la urma, prietena mea a vorbit despre asta. Dar ce e trist, e ca numai intalnirea unui barbat care sa o stimuleze cu adevarat afectiv, intelectual si mai ales sexual, a facut-o sa realizeze mizeria vierii ei personale. Dar sila de relatii a ramas si va ramane mereu, in cazul ei. Convietuirea, crede ea,  e ceea ce produce ingalare, scarbosenie, si ca oricum, mai devreme sau mai tarziu, ajungi acolo. De aceea poate, femeile de o anumita varsta, mai ales daca au bani, nu mai vor sa convietuiasca cu nimeni. Pentru ca nu mai cred deloc in frumusete, as spune eu. Si la cate traume adunci pana la varsta lor, nici nu ai cum sa mai crezi. Heterosexualitatea e traumatizanta, fie ca stii de la inceput situatia, adica stii ca esti un obiect, fie ca nu stii si-ti faci iluzii dureroase. Dar nu asa trebuie sa fie, nu asa ar fi, daca femeile ar avea de la inceput niste pretentii, daca ar fi o cultura, o industrie care sa puna la dispozitia femeilor optiuni reale. Industria sexului pentru barbati e peste tot, nu numai prostitutia, nu numai pornografia. orice femeie e, ca vrea sau nu, in industria sexului. Sexul feminin e un produs sexual. Femeile invata de cand sunt mici sa arate bine, sa se aranjeze, sa se poarte, astfel incat sa satisfaca barbatii. Barbatii nu au decat sa consume, doar pentru ca sunt barbati. Daca platesc prin bani sau pozitie sociala, cu atat mai bine. Dar oricum se pot bucura, numai ca vad femei frumoase pe strada, numai ca au intalniri de-o noaptea, extrem de accesibile azi in Occident pentru orice barbat.

In schimb, femeile sunt obiecte masurate in fiecare moment. Marfa. Marfa de sex, marfa de luat acasa pe termen lung, cu valoare sociala. Dar tot marfa, nu altceva. Cum poti fi fericita ca marfa? Cum sa nu-ti fie sila de asemenea relatie? Uneori, in relatia dintre marfa si proprietar, el descopera umanitatea marfii, asa cum candva proprietarii de sclavi descopereau umanitatea sclavilor, si-i eliberau. Dar sa nu ne bazam pe asta. De cele mai multe ori nu se intampla, trebuie o anumita structura a proprietarului pentru asta, si o mare daruire, consum energetic, pentru marfa (sclava).

Eliberarea sexuala a femeilor nu ar incepe cu sexul liber. Aia a dus doar la eliberarea barbatilor, care au mai usor acces la sex, deci la folosirea femeilor ca obiecte sexuale. Dar daca vor sa le faca obiecte sociale, de etalat la prieteni, pentru ca intre barbati se stabilesc relatii de ierarhie (ca si intre femei) cerintele sunt altele, nu mult diferite insa. O femeie urata nu e marfa buna, la fel una fara scoala, una promiscua. Una cu personalitate, mai ales daca si-o exprima, nu e marfa buna pentru ca enerveaza, oboseste. Sclavul e o unealta vorbitoare, sa nu uitam. La fel si femeia - adica marfa feminina. De aceea ce si cat vorbeste e important.

Eliberarea sexuala a femeilor ar incepe cu formularea clara a dorintelor sexuale, romantice, crearea unei culturi in acest sens. Formularea unor criterii de selectie clara a barbatilor care sa se aproprie de femei. Serviciile  anti-patriarhale pentru femei ar fi cea mai buna solutie. Incepand de la varste fragede.

O relatie nu trebuie sa fie o ingalare, o scarbosenie. Si poti sta mult in casa cu o persoana fara ca sa te enerveze, sa te scarbeasca, chiar daca ai vazut-o ducandu-se dimineata la baie cu ochii umflati dupa o betie crunta cu o seara inainte. Lesbienele stiu ce spun. Cand relatia e bazata pe dorinta, atractie, vise romantice, nu pe supravietuire ca marfa sau in cel mai bun caz, pe erotizarea unui comportament cvsi-normal, chiar daca nu e pic de atractie, dorinta, compatibilitate afectiva. Daca esti cu un barbat pur si simplu pentru ca el te trata oarecum mai bine, ca te traumatiza si umilea mai putin decat altii, atunci scarba e sigura. Dar nu trebuie sa fie asa. Patriarhatul nu e singurul sistem social posibil.