vineri, 24 iunie 2016

Reluand teza ca feministele, mai ales cele care au fost asa de foarte tinere, nu le inteleg pe celelalte femei, cele care se supun si care sustin patriarhatul, as mentiona unul dintre putinele filme care descriu tragedia casatoriei din perspectiva unei femei inteligente, care descopera libertatea.
Desi acum se stie bine ce e casatoria, ca de fapt casatoria (familia traditionala, cum duios o numesc unii, printre care creatorii petitiei care o sustine ca mentiune speciala in constitutie, ca o reactie la posibila legalizare a relatiilor intre persoanele de acelasi sex). SI a propos de familie traditionala, despre ce traditie e vorba? Patriarhala? Daca e vorba de cea matriarhala - si ramasite culturale matriarhale exista, au fost descrise in aceasta parte de lume de antropologi- atunci e foarte bine. Traditia asta e mai lunga istoric si mai placuta pentru toata lumea, femei si barbati. Barbatii matriarhali sunt poate si ei mai aproape de natura masculina, liberi si fara obligatii macho, fara obligatii fata de partenere si copiii rezultati din relatiile lor. NU e de mirare ca se opun presiunilor dinafara de a trece la patriarhat. Probabil asa s-au opus si in trecut, dar patriarhalii au fost superiori din punct de vedere militar, Cum am mai spus, se pare ca biblia descrie aceste evenimente istorice, tranzitia de la matriarhat la patriarhat.
Dar revenind la casatorie, aceasta ar trebui sa fie de-a dreptul prohibita, ca o relicva a celor mai grave incalcari ale drepturilor omului. In patriarhat, femeile sunt crescute ca vitele pentru monta si procreere. Ca fiinte umane le este stearsa vointa, inteligenta, forta fizica, sexualitatea, absolut orice nu are legatura cu rolul lor patriarhal, de vaca de prasila care trebuie sa se imperecheze cu un singur taur. Ele sunt de fapt si vandute, tatal le creste ca monede de schimb materiale si sociale. Apoi intra in grajdul sotului, unde in societatile puternic patriarhale sunt la propriu legate. Nu au voie sa paraseasca locuinta cand vor si cum vor. Uneori neinsotite, ca in Afghanistan sau Arabia Saudita.
Poate un factor care a condus la marele progres economic, social, stiintific din Occident, sunt aceste ramasite matriarhale, prezente mai ales in paturile inferioare ale societatii inca din Antichitate. Femeile din Atena lui Pericle erau prizoniere in gineceu numai daca erau nobile. Cele din paturile inferioare, daca erau libere, chiar erau. Puteau munci, se puteau deplasa, se puteau certa si riposta.
Peste secole, in Europa industriala, burghezia limiteaza din nou libertatile femeilor. Fata de secolul al XVIII-lea, situatia femeilor a suferit un recul in secolul al XIX-lea. Burghezia, adesea protestanta, influentata si de cultura evreilor, parteneri si rivali in afaceri, s-a deteriorat. 
Despre o astfel de familie burgheza este vorba in filmul (si cartea)  "Thérèse Desqueyroux" de François Mauriac. Actiunea se petrece in sud-vestul Frantei, in anii'20,  itr-o regiune acoperita de pini, care aveau o mare valoare economica. O femeie burgheza, cu avere considereabila (constand din paduri de pini) se casatoreste cu un barbat de conditie similara, fara calitati fizice si psihice deosebite. E o casatorie de convenienta, fara pasiune, dar fara a fi simtita ca o tragedie, cel putin la inceput. Curand dupa luna de miere, Thérèse e rugata sa medieze pe langa sora sotului, mai tanara, ca sa renunte la o relatie nerecomandabila cu un tanar evreu din zona. Dincolo de religie, familiile fiind catolice, evreul provenea dintr-o familie in care existasera boli grave. Ea accepta, numai ca aceasta negociere, care provenea din dedicatie fata de rolul ei de sotie, si care i-ar fi crescut statusul in noua ei familie, are cu totul alte efecte. Deja gravida, il intalneste pe evreu. Intre ei se naste un fel de prietenie stranie, bazata pe sansa unui dialog la cu totul alt nivel decat cel cu alte persoane din jur, in special din familia ei. Thérèse fusese recomandata de catre cumnata ca o fiinta mai sensibila, intelegand mai multe despre viata, vazand nuante si fiind mult mai toleranta. Evreul o trateaza ca atare. Nu e nicio problema sa renunte la relatia cu cumnata ei, careia doar ii daruieste singurele clipe de pasiune din viata ei, care se anunta cat se poate de anosta. Ii scrie o scrisoare simpla, in care ii spune lucruri pe care declara ca nu i le-ar fi spus Thérèsei. Cu ea nu ar fi mers. 
Thérèse are o revelatie. Intelege cine este, si atunci descopera tragedia vietii ei. Dupa ce evreul pleaca sa studieze, intre ei incepe o corespondenta mai mult filosofica. El ii trimite carti pe care ea incearca sa le inteleaga. Dar atitudinea ei se schimba. Devine total apatica. Maternitatea nu o schimba, din contra. Nu se ocupa de fiica ei nou-nascuta. Desi nu se vede, incepe sa faca eforturi pentru a-si obtine independenta. Nu divorteaza, ar fi fost imposibil din cauza religiei si a comunitatii. Nu reactioneaza la incendiile devastatoare care distrug suprafete mari de pini. Ea ar putea fi autorul lor, desi lucrurile nu sunt clare. Cand sotul ei se imbolnaveste si i se recomanda un preparat cu arsenic, ea ii falsifica retetele si ii da doze mari. Pozeaza in sotie credincioasa. Starea lui se agraveaza rau, dar nu moare. Pana la urma ea este suspectata, dar dorinta de a evita scandal cu orice pret a familiei sotului conduce la achitarea ei.
Lupta pentru independenta continua. Viata pentru ea devine o tortura, atata cat sotul, tot pentru conveniente sociale, nu o lasa sa plece pana dupa nunta cumnatei ei, care devine ceea ce prezise evreul, o femeie care isi accepta cu usurinta soarta, fara sa riposteze. Thérèse nu obtine niciun fel de intelegere de la ea, iar intr-o scrisoare ii spune ca este la fel de rudimentara ca si fratele ei. Starea sanatatii ei se deterioreaza. Suferinta o transforma intr-o infirma. Dar pana la urma, eforturile ei sunt incununate de succes. Poate si impresionat de starea ei, sotul ii promite ca o lasa sa plece, sa se intoarca doar pentru evenimente de familie, pentru pastrarea aparentelor. 
Thérèse pleaca la Paris, unde infloreste. In ultima scena din film, cu Audrey Tautou in rolul principal, ea apare la masa, la o cafenea in aer liber, impreuna cu sotul ei. Acesta, resemnat cu noua lui situatie, o intreaba calm, de ce a incercat sa-l ucida. Ea cauta un raspuns: "Voiam sa am pinii mei". El nu o crede, mai ales ca ea avea ceva mai multi pini decat el de la inceput. Dar ea nu ii spune ca de fapt casatoria si viata aceea era o crima, ceva inacceptabil pentru o femeie, ceva ce numai femeile rudimentare, fara sentimente si ganduri profunde, pot accepta fara a suferi pana la moarte. Nu ii spune ca a incercat sa ucida pentru libertate, pentru ca ea sa poata trai, ca sa se poata salva pe ea insasi. Ca viata unei femei maritate nu e viata.


https://en.wikipedia.org/wiki/Th%C3%A9r%C3%A8se_Desqueyroux_(novel)

Urmareste-ma prin e-mail:

Despre mine

Am absolvit o facultate tehnica, am ceva experienta in mass media.

Tags

feminism patriarhat Andrea Dworkin Ilinca Bernea Epopeea lui Ghilgamesh Freud patriahat Alexis de Tocqueville Franta Mary Wollstonecraft Romania Rosalind Miles avort feminism radical sclavie sexism 7000 ani Afghanistan Africa Arabia Saudita Ayaan Hirsi Ali Betty Friedan Cordelia Fine Dworkin Elisabeth Badinter India Miroiu Simone de Beauvoir comunism discriminarea femeilor fericire heterosexualitate legalizarea prostitutiei misoginism prostitutie revolutie sexualitate 8 martie Ayan Hirsi Ali Balzac Bete Davis Biblia Bourdieu China Corinne Hoffmann Elena Udrea Eva Hillary Clinton Hitler Intercourse Islam Jared Diamond Jenny Nordberg Legende Androgine Leo Frebonius Libia Mad Men Madonna Martin Luther King Mesopotamia Nietzsche Spinoza Stalin Virginia Woolf Woman Hating Wuthering Heights clitoris corvoada heterosexuala democratie eurocentrism femei de dreapta lesbianism matriarhat mutilare genitala neoliberalism politica porneia relatii roluri de gen societati matriliniare sociobiologia trans transexualitate viol 50 shades of Grey Adrian Popovici Afganistan Alain Delon Alan Clement Alegeri prezidentiale Alexandra Kolontai. Balzac Alexandre Dumas Alice Schwartzer Amita Bose Amos Oz Anatolia Andrea Dowrkin Angelina Jolie Ann Fausto-Sterling Assad Atena AudreyTautou Aung San Suu Kyi Aurora Liiceanu Austin Powers Badea Becali Belgia Beyonce Bible Blestemul de a fi femeie Brad Pitt Brave New World Brazilia Burma CNA Capcana sexelor Capturing Mary Catavencu Cenorhaditis Charlotte Bronte Christopher Lambert Cipolla Ciutacu Clive Owen. Iris Murdoch Coran Creierul masculin D. W. Winnicott DSK Dama cu camelii Dawkins Democratia in America Diana Diana Russell Die weisse Massai Dimitrov Dobrovolschi Donald Trump. Hillary Clinton Donna Haraway Dr. Quinn Edward Wilson Elena Ceausescu Elena Lupescu Emile Zola Emily Bronte Engels Europa Fabio Geda Faust Feminine Mistique Fetele ascunse din Kabul Flash dance Flora Tristan François Mauriac Gabriela Firea Gellhorn Gervaise Ghilgamesh Gigi Ghinea Gillian Flynn Glen Close Goethe Gone girl Guardians of Time Hallmark Hamurabi Harald Eia Hariclea Darclee Harper Lee Harriet Taylor Hatsepsut Hecate Heide Gottner-Abendroth Hemingway Holly Hunter ISIS Indragostita de un Masai Iran Iris Murdoch Irlanda Islamic or Christian feminism Jenney Nordberg Jennifer Aniston Jennifer Fox John Stuart Mill Judith Butler Jullianne Moore Kate Middleton Kate Miett Khalida Messaaoudi-Toumi LGBT Lacan Lars von Trier Lenin Lev Tolstoy Liban Liberace Lorenz Louann Brizendine Luce Irigaray Madalina Manole Makarenko Marc Ferro Margaret Mead Margineanu Marie de Gourany Maserati Matt Damon Mazare Merckel Michael Douglas Mihaela Miroiu Miss Platnum Moartea Neagra Mohammed Moldova Montaigne Mormoni Mosuo Mustafa Kemal NIKK Napoleon Nicolae Ceausescu Nicole Kidman Nimfomana Ninon de L'Enclois Nixon Noam Chomsky Numele trandafirului Obama Occident Olimpia Pahlavi Pakistan Papa Pearl Buck Phryne Picasso. Pierre Bourdieu Poul Anderson Praxiteles Prigoana Promisiunea Qatar R.I. Moore Ramita Narvai Razboiul impotriva tacerii Remus Cernea Revolutia Franceza Roberta Anastase Rolls Romania Culturala Rosamund Pike Rosi Braidotti Rousseau SUA Saddam Santorum Sex and the city Sfantul Valentin Sharon Stone Sheila Jeffreys Shivani Singh Shulamith Firestone Sila Silija Simon Signoret Simona Tache Siria Sonata Kreutzer Spania Spartacus Stephanie Coontz Straina Teheneran Tennessee Williams Thatcher The femine mystique The first European Revolution Thérèse Desqueyroux Tim Robbins Totul despre Eva Traian Basescu UK URSS Umberto Eco Un tramvai numit dorinta Valentine's Day Vaslui Virginia Wolf Viviana Hurtada Vlad Muresan William William Golding Wollstonecraft Working girl Y abolire acamdemie feminista radicala. afaceri feministe agresor alegeri alegeri SUA 2016 animal social antropologie arieni asigurari medicale autoritate bacha posh bacterii baieti rai bande de cartier barbatul roman blog boala mentala bonobo burqa butch calitati umane speciale caractere etnice carte cautarea fericirii cimpanzeu ciocnirea civilizatiilor cis clasism colonialism comportament sexual condus masina conspicuos consumption constiinta contraceptie copilul unic crestinism criza masculinitatii cromozom X cultura occidentala cultura prostiei curva dictaturi die Fremde dioicitate discreditarea feminismului dominatia masculina drepturi civile drepturile femeilor ecograf educatie eliberarea sexuala epatarea esentialism f emininism familia familie matriarhala familie patriarhala familie traditionala fascism femei femei emancipate femei in feminism femei patriarhale femeie moderna femicid feminin femininsm feminism al diferentei feminism room-service feminism. munca domestica feudalism frigurile galbene frumusete fundamentalisti darwinisti gen gen gramatical hemafroditism heterosexualite hidra de apa dulce homosexualitate human rights imbatranire imbecili incorectitudine politica inginerie invidie istorie lamentare legalizarea drogurilor legalizarea traficului de arme legalizarea traficului de organe legea sanatatii lesbianism politic liberalism mafia patriarhala mama ideala manifest feminist manifestatie spontana marea cultura marsul panaramelor marxism masculin masculiniate menopauza mijloace contraceptive minciuni minoritate minoritati monoteism musulmani necredincioasa nefericire neutru nunta de aur oi operatii estetice orgasm orgasmul vaginal pacat partid feminist radical pasiune romantica patriarahat patriarchy patriarhale pilula contraceptiva pornografie prejudecati patriarhale primavara araba printese pro-life protozoare psihanaliza psiholog psihologie psihoterapie feminista pudoare putere rasism refulare regina Victoria relatii heterosexuale relatii reusite relatii romantice relativism cultural religiile abrahamice reviste pentru femei roman rusine sacrificii sclavagism sclavi sclavia femeilor scorpie sex sindromul Stockholm sinucidere situatia femeilor societate societate civila societati "male dominated" sociobiology stereotipuri de gen studii submisivitate talibani tarfa tari arabe testul Bechdel the caged virgin transsexualitte umbra utopii valorizarea femeii valul islamic viagra pentru femei vietii si relatii nonpatriarhale violenta domestica virginitate vot universal ziua fetei

Video of the Day

Contacteaza-ma:

Nume

E-mail *

Mesaj *