marți, 7 iunie 2016

Ce e patriarhatul si de ce exista?

E o intrebare careia i se cauta de mult un raspuns. Numai pe acest blog am incercat si eu sa-i gasesc unul cat cat mai aproape de realitate. Si inca lucrez, nu cred ca ma voi opri vreodata. Dar acum sunt in acel moment in care imi vine sa strig din nou "Evrika", de fapt sa strig mai puternic decat altadata. Si sigur, cand incepi sa intelegi mai bine fenomenele, te simti si mai aproape de solutii. S-ar putea ca sa auda incet clopotele unei nou revolutii feministe. De ce exista patriarhat? E el in lumea animala? Nu. Patriarhatul nu exista la animale. Ar fi ceva absolut imposibil. Societatea este a femelelor, se formeaza in jurul familiei animale, femela sau mai multe femele inrudite cu puii lor. La animalele monogame, partenerul pe termen lung al femelei este si el inclus in aceasta familie, iar urmasii lor traiesc o perioada in jurul acestei familii dominante si au grija de puii lor mici, fara ca ei sa reproduca (unele canide de exemplu).
Patriarhatul insa are germenii in lumea animala. Germenii lui sunt in relatiile pe care noi le vedem in fiecare zi atunci cand doi caini se intalnesc. Apare o confruntare, dupa care se stabileste o ierarhie. Pentru ca exista agresivitate, exista frica. Patriarhatul se bazeaza pe relatiile de dominare-supunere de la animale. In general acest tip de relatii se stabilesc separat pentru fiecare sex. Dar uneori se stabilesc si intre sexe diferite. In general, femelele sunt nereceptive sexual. Orice apropiere sexuala e tratata ca agresiune si masculul e agresat. Cand e in calduri, femela adopta posturi de supunere, cum s-ar zice, ca sa nu mai sperie masculii. Posturile de supunere se adopta pentru atenuarea agresivitatii. Le adopta animalele cu rang mai jos, dar si cele cu rang mai inalt, cand vor sa se imprieteneasca.
Se spune ca marile primate au in comun, printre altele, faptul ca masculii domina femelele. E adevarat. Dar de ce se intampla acest lucru si in ce conditii? Majoritatea societatilor primatelor (dar nu numai) sunt bazate pe nuclee feminine. Societatea animala e feminina, de la insecte (albine si furnici pana la primate). Femelele (verisoare, surori), de exemplu la babuini, animale sociale studiate ca model al societatilor de hominide primitive,  aduc un mascul in grup (familie), pe care il gonesc cand nu le mai place. Noi vedem poliginie, dar de fapt e un mascul acceptat de mai multe femele. E ceea ce ele isi permit in conditiile de mediu. Ca si leoaicele. La om, in arhitectura e cunoscut faptul ca familiile poligine apar in conditiile unei lipse de resurse. Poate femelele ar aduse mai multi masculi, daca si-ar permite economic. Masculii consuma hrana, probabil ele nu vor sa le fie afectat accesul la resurse. Sa ne gandim ca la leu femelele vaneaza, iar masculul e practic hranit de femele. De ce il aduc? Probabil in scop de aparare de alti masculi care le-ar manca puii ca ele sa intre in calduri.
Dar la cimpanzeul comun (Pan troglodytes) si bonobo (Pan paniscus), femelele sunt straine in grup. De ce aduc femele in grup cimpanzeii nu se stie. Foarte probabil pentru a-si ameliora pozitia ierarhica. Femelele, oricat de joasa ar fi pozitia lor, cand sunt in calduri, ea creste, iar prietenia unui mascul cu o femeie de rang inferior ii ofera oarece protectie. Probabil semnele fecunditatii au disparut  si din cauza asta (de exemplu la om). Dar cine pune in centru femelele cand face studii de primatologie? Femelele, la animalele sociale, vor status mai inalt, asa ca daca par mereu in calduri, au de castigat. Alta cauza ar  fi energia scazuta (probibil si la om, dar si la specii solitare ca urangutanul). Semnele fecunditatii sunt energofage.
La cimpanzei si alte mari primate, femelele se tem de masculi, care fac adesea demonstratii de forta. Dar ele sunt straine in grup, izolate de familiile lor. Ideea e ca femelele pot fi stapanite doar daca sunt izolate, si atunci, la bonobo, desi sunt straine in grup, se unesc contra masculilor. Tot ele rezolva problemele prin sex. Poate de aceea, printre altele, sexul e atat de prohibit in societatile patriarhale, ca femeile sa nu aiba niciun fel de agentie. Sexualitatea feminina e ceva scarbos, mizerabil, care sa le impuna barbatilor repulsie. Agentia femeilor, a mamelor, distruge patriarhatul. Nu intamplator, idolii feminini matriarhali au fost transformati in monstri la instaurarea patriarhatului.
Ce se intampla la om? Problema e ca femeile se tem de barbati, barbatii se tem unul de altul. Se stabilesc ierarhii ca la animale non-stop, atat intre femei, cat si intre barbati. Dar din nefericire, in majoritatea cazurilor, femeile adopta pozitii submisive fata de barbati. Tocmai pentru ca se tem de barbati, sunt terorizate de ei, multe femei, vor barbati care sa le apere. Frica determina submisivitate si acceptarea rolului de lider al cuiva mai puternic. E un instinct. Aceasta trebuie sa fie "ordinea naturala a lucrurilor" pe care o invocau multi, femei si barbati, pentru dominatia masculina in trecut. Frica e in gene, ca si agresivitatea, e naturala. Rolul barbatilor in societatea patriarhala e de aparare. Rolul "social" al barbatilor acesta ar fi. Am auzit femei spunand ca se simt in siguranta cand sunt barbati in grup, sentiment care imi e strain. Barbatul nu e provider, asa cum emana din ignoranta crasa a unor sociobiologi, ci bau-bau pentru alti barbati. Orice bunica dintr-o societate puternic patriarhala ti-ar spune asta, era ceva banal in secolele trecute si la noi. Provider devine prin jaf, exploatare, nu prin productie si inteligenta. In societatile primitive se vorbeste clar de apararea pe care femeile o primesc din partea barbatilor. Ei umbla cu mainile goale, ca sa poarte arme, sa fie gata sa intervina, pe cand femeile poarta poveri alaturi de ei. Situatia e cunoscuta in Papua, descrisa de Jared Diamond in "De ce e sexul o placere", descrisa de Aung San Suu Kyi in Burma, i cadrul interview-urilor acordate lui Alan Clement, cuprinse in cartea "Voice of hope" (Vocea sperantei). Chiar si la noi, in Occident, se vorbea inaite de apararea oferita de barbati. De fapt era una simbolica. O femeie nu era luata in seama decat daca era cu un barbat.
Diferenta dintre feministe si alte femei e ca feministele nu vor aparare, nu au nevoie de rolul social al barbatilor, nici nu il percep. Ele simt altfel, nu inteleg aceasta teama de barbati, nici sentimentul apararii. dar ele, ca si alte categorii de rebeli, se recruteaza probabil dintre oameni care din start au alterat sentimentul autoritatii, probabil al fricii, ceea ce s-ar putea rasfrange si asupra altor aspecte ale fricii instinctuale. Cunosc femei care supraliciteaza talentul barbatilor lor, cand de fapt ele au mai mult talent. Ele se simt mandre de barbatii lor, protejate de statusul lor inalt. Teama e cea care le paralizeaza. Oamenii sunt maimute, femeile sunt speriate de barbati, sunt terorizate de ei. Dar tot pentru ca suntem maimute, raspunsul e in lumea lor. Izolarea femeilor e problema. Lipsa solidaritatii lor. Altfel stau lucrurile in societatile matriarhale, putine ramase, izolate. Dar avem motive, arheologice si nu numai, ca erau mult mai raspandite in trecut, ca Europenii ar fi trait candva in astfel de societati, ale caror urme culturale se vad si azi.
Acolo femeile, mamele, au rolul social dominant. Familiile sunt in jurul mamelor care transmit fiicelor rangul si averea. Barbatii stau in casa mamei lor. Copiii sunt educati de clanul matern, figura paterna fiind cea a unchiului matern. Tatal e cunoscut, dar nu conteaza prea mult social. Aceste societati sunt pasnice, mai mult, foarte posibil, germenii democratiei ar putea exista in ele, cel putin din anumite puncte de vedere. Se credea ca democratia ar fi una a pumnului, provenita din democratia militara, adica a gloatelor inarmate de barbati care voiau intre ei drepturi egale. Echilibrul amenintarilor ar fi condus la democratie, la vot. Dar societatile matriarhale negociaza continuu conflictele, au o mare capacitate de atenuare a lor, iar calitatile sociale umane sunt foarte bine puse in evidenta. Sa credem oare ca tot ce e bun in societate ar fi venit de acolo? Zoon politikon ar fi de fapt matriarhal. Ar putea fi si filosofia, aplecarea generala spre a intelege societatea si natura in mod rational de acolo? Dar sa nu uitam, aceste societati sunt mici, oamenii se cunosc intre ei, de aceea abuzurile ar fi mai rare. Asta dincolo de faptul ca forta si agresivitatea nu ar fi valori, ca si virilitatea asociata cu ele.
Solutia la frica femeilor de barbati in societatile patriarhale e asocierea cu un barbat puternic social, care sa ofere protectie contra altora. Primul pas spre recunoasterea cauzelor patriarhatului ar fi recunoasterea fricii femeilor fata de barbati. Deconstruirea ei, apoi cautarea de solutii pentru a o contracara, ar fi urmatorul. Frica, mai ales in trecut, dar si acum, era foarte intemeiata. Femeile rebele acum sunt marginalizate, pauperizate, distruse social, dar in trecut, ca si in societatile puternic patriarhale, erau ucise. Patriarhatul a dezvoltat mijloace active pentru a contracara eliberarea femeilor.
Ne intrebam de ce de la atatia ani de la obtinerea dreptului de vot, de proprietate, accesul la educatie, femeile au tot o pozitie precara. Motivul este ca nu au inca structuri care sa le sustina, ca antidotul la frica lor depatriarhat e o solutie patriarhala. Antidotul la teroarea data de barbati e tot un barbat sau o institutie patriarhala (casatoria, biserica etc). Dar despre solutii intr-un articol viitor.
In link se afla un interviu cu fondatoarea studiului societatilor matriarhale. Heide Gotner-Abendrtoh, care a efectuat cele mai multe studii pe Mosuo, in sud-vestul Chinei.

http://www.n-tv.de/wissen/Frauenherrschaft-Das-ist-Unfug-article3974511.html




Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Urmareste-ma prin e-mail:

Despre mine

Am absolvit o facultate tehnica, am ceva experienta in mass media.

Tags

feminism patriarhat Andrea Dworkin Ilinca Bernea Epopeea lui Ghilgamesh Freud patriahat Alexis de Tocqueville Franta Mary Wollstonecraft Romania Rosalind Miles avort feminism radical sclavie sexism 7000 ani Afghanistan Africa Arabia Saudita Ayaan Hirsi Ali Betty Friedan Cordelia Fine Dworkin Elisabeth Badinter India Miroiu Simone de Beauvoir comunism discriminarea femeilor fericire heterosexualitate legalizarea prostitutiei misoginism prostitutie revolutie sexualitate 8 martie Atena Ayan Hirsi Ali Balzac Bete Davis Biblia Bourdieu China Corinne Hoffmann Elena Udrea Eva Hillary Clinton Hitler Intercourse Islam Jared Diamond Jenny Nordberg Legende Androgine Leo Frebonius Libia Mad Men Madonna Martin Luther King Mesopotamia Nietzsche Spinoza Stalin Virginia Woolf Woman Hating Wuthering Heights clitoris corvoada heterosexuala democratie eurocentrism femei de dreapta lesbianism matriarhat mutilare genitala neoliberalism politica porneia relatii roluri de gen societati matriliniare sociobiologia trans transexualitate viol 50 shades of Grey Adrian Popovici Afganistan Alain Delon Alan Clement Alegeri prezidentiale Alexandra Kolontai. Balzac Alexandre Dumas Alice Schwartzer Amita Bose Amos Oz Anatolia Andrea Dowrkin Angelina Jolie Ann Fausto-Sterling Assad AudreyTautou Aung San Suu Kyi Aurora Liiceanu Austin Powers Badea Becali Belgia Beyonce Bible Blestemul de a fi femeie Brad Pitt Brave New World Brazilia Burma CNA Capcana sexelor Capturing Mary Catavencu Cato Cenorhaditis Charlotte Bronte Christopher Lambert Cipolla Ciutacu Clive Owen. Iris Murdoch Coran Creierul masculin D. W. Winnicott DSK Dama cu camelii Darwin Dawkins Democratia in America Diana Diana Russell Die weisse Massai Dimitrov Dobrovolschi Donald Trump. Hillary Clinton Donna Haraway Dr. Quinn Edward Wilson Elena Ceausescu Elena Lupescu Emile Zola Emily Bronte Engels Europa Fabio Geda Faust Feminine Mistique Fetele ascunse din Kabul Flash dance Flora Tristan François Mauriac Gabriela Firea Gellhorn Gervaise Ghilgamesh Gigi Ghinea Gillian Flynn Glen Close Goethe Gone girl Grecia Guardians of Time Hallmark Hamurabi Harald Eia Hariclea Darclee Harper Lee Harriet Taylor Hatsepsut Hecate Heide Gottner-Abendroth Hemingway Holly Hunter ISIS Indragostita de un Masai Iran Iris Murdoch Irlanda Islamic or Christian feminism Jenney Nordberg Jennifer Aniston Jennifer Fox John Stuart Mill Judith Butler Jullianne Moore Kate Middleton Kate Miett Khalida Messaaoudi-Toumi LGBT Lacan Lars von Trier Lenin Lev Tolstoy Liban Liberace Lorenz Louann Brizendine Luce Irigaray Madalina Manole Makarenko Marc Ferro Margaret Mead Margineanu Marie de Gourany Maserati Matt Damon Mazare Merckel Michael Douglas Mihaela Miroiu Miss Platnum Moartea Neagra Mohammed Moldova Montaigne Mormoni Mosuo Mustafa Kemal NIKK Napoleon Nicolae Ceausescu Nicole Kidman Nimfomana Ninon de L'Enclois Nixon Noam Chomsky Numele trandafirului Obama Occident Olimpia Pahlavi Pakistan Papa Pearl Buck Pericle. Phryne Picasso. Pierre Bourdieu Poul Anderson Praxiteles Prigoana Promisiunea Qatar R.I. Moore Ramita Narvai Razboiul impotriva tacerii Remus Cernea Revolutia Franceza Roberta Anastase Rolls Romania Culturala Rosamund Pike Rosi Braidotti Rousseau SUA Saddam Santorum Sapho Sex and the city Sfantul Valentin Sharon Stone Sheila Jeffreys Shivani Singh Shulamith Firestone Sila Silija Simon Signoret Simona Tache Siria Sonata Kreutzer Spania Sparta Spartacus Stephanie Coontz Straina Teheneran Tennessee Williams Thatcher The femine mystique The first European Revolution Thérèse Desqueyroux Tim Robbins Totul despre Eva Traian Basescu UK URSS Umberto Eco Un tramvai numit dorinta Valentine's Day Valerie Solanas Vaslui Virginia Wolf Viviana Hurtada Vlad Muresan William William Golding Wollstonecraft Working girl Y abolire acamdemie feminista radicala. afaceri feministe agresor alegeri alegeri SUA 2016 animal social antropologie arieni asigurari medicale autoritate bacha posh bacterii baieti rai bande de cartier barbatul roman blog boala mentala bonobo burqa butch calitati umane speciale caractere etnice carte cautarea fericirii cimpanzeu ciocnirea civilizatiilor cis clasism colonialism comportament sexual condus masina conspicuos consumption constiinta contraceptie copilul unic crestinism criza masculinitatii cromozom X cultura occidentala cultura prostiei curva dictaturi die Fremde dioicitate discreditarea feminismului dominatia masculina drepturi civile drepturile femeilor ecograf educatie eliberarea sexuala epatarea esentialism f emininism familia familie matriarhala familie patriarhala familie traditionala fascism femei femei emancipate femei in feminism femei patriarhale femeie moderna femicid feminin femininsm feminism al diferentei feminism room-service feminism. munca domestica feudalism frigurile galbene frumusete fundamentalisti darwinisti gen gen gramatical hemafroditism heterosexualite hidra de apa dulce homosexualitate human rights imbatranire imbecili incorectitudine politica inginerie invidie istorie lamentare legalizarea drogurilor legalizarea traficului de arme legalizarea traficului de organe legea sanatatii lesbianism politic liberalism mafia patriarhala mama ideala manifest feminist manifestatie spontana marea cultura marsul panaramelor marxism masculin masculiniate menopauza mijloace contraceptive minciuni minoritate minoritati monoteism musulmani necredincioasa nefericire neutru nunta de aur oi operatii estetice orgasm orgasmul vaginal pacat partid feminist radical pasiune romantica patriarahat patriarchy patriarhale pilula contraceptiva pornografie prejudecati patriarhale primavara araba printese pro-life protozoare psihanaliza psiholog psihologie psihoterapie feminista pudoare putere rasism refulare regina Victoria relatii heterosexuale relatii reusite relatii romantice relativism cultural religiile abrahamice reviste pentru femei roman rusine sacrificii sclavagism sclavi sclavia femeilor scorpie sex sindromul Stockholm sinucidere situatia femeilor societate societate civila societati "male dominated" sociobiology stereotipuri de gen studii submisivitate talibani tarfa tari arabe testul Bechdel the caged virgin transsexualitte umbra utopii valorizarea femeii valul islamic viagra pentru femei vietii si relatii nonpatriarhale violenta domestica virginitate vot universal ziua fetei

Video of the Day

Contacteaza-ma:

Nume

E-mail *

Mesaj *